ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5832/2020

Ședința publică din data de 05 noiembrie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 14 decembrie 2017 pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2017, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, a solicitat anularea Raportului de evaluare nr. x/22.11.2017, întocmit de pârâtă.

Prin sentința civilă nr. 48 din 23 martie 2018, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate și a anulat Raportul de evaluare nr. x/22.11.2017.

Împotriva sentinței civile nr. 48 din 23 martie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâta Agenția Națională de Integritate, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recurusului, casarea sentinței recurate și, rejudecând cauza, respingerea cererii de chemare în judecată, ca nefondată.

Recurenta-pârâtă a învederat că sentința recurată a fost pronunțată cu aplicarea greșită a dispozițiilor art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, întrucât intimatul-reclamant a deținut, în perioada de referință, funcția de consilier în amenajarea teritoriului în cadrul compartimentului urbanism, la Primăria Municipiului Curtea de Argeș, simultan cu desfășurarea unor activități specifice în calitate de expert tehnic judiciar activ, persoană fizică autorizată.

Recurenta-pârâtă a apreciat că, raportat la situația de fapt, se poate reține în speță o legătură cel puțin indirectă între atribuțiile funcției publice de consilier și activitatea desfășurată de intimatul-reclamant, în calitate de expert tehnic judiciar activ, cu specializarea topografie, cadastru și geodezie.

Totodată, apreciază că intimatul-reclamant a încălcat regimul juridic al incompatibilităților, atâta timp cât activitățile desfășurate în domeniul privat presupun punerea în practică a acelorași cunoștințe și competențe profesionale și, mai mult decât atât, obiectul și rezultatele activității derulate în sistemul privat pot interfera cu sfera de activitate a funcției publice.

4.1. Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 19 iunie 2018, intimatul-reclamant A. a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

În motivare, a arătat, în esență, că între atribuțiile pe care le-a exercitat în calitate de funcționar public, potrivit fișei postului, și activitățile exercitate în calitate de expert tehnic judiciar, nu există nicio legătură, directă sau indirectă.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâta Agenția Națională de Integritate este nefondat, pentru următoarele considerente:

Prin Raportul de evaluare nr. x/22.11.2017, întocmit de Agenția Națională de Integritate, s-a reținut că, reclamantul, în perioada 22 martie 2011- 31 decembrie 2015, în calitate de funcționar public de execuție - consilier în amenajarea teritoriului la compartimentul urbanism în cadrul Primăriei Municipiului Curtea de Argeș, a exercitat simultan și activități specifice calității de expert tehnic judiciar activ, în calitate de persoană fizică autorizată, încălcând astfel prevederile art. 96 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 161/2003.

Conform art. 96 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 161/2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare:

"(…)Funcționarii publici, funcționarii publici parlamentari și funcționarii publici cu statut special pot exercita funcții în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuțiile exercitate ca funcționar public, funcționar public parlamentar sau funcționar public cu statut special, potrivit fișei postului."

În mod corect prima instanță a reținut că nu se poate constata o legătură directă sau indirectă între atribuțiile specifice celor două funcții exercitate de către intimatul-reclamant.

Astfel, intimatul-reclamant este salariat al Primăriei Curtea de Argeș, din anul 1994, la Compartimentul urbanism și amenajarea teritoriului, și a fost numit în funcția de consilier la același compartiment în data de 04 septembrie 2000, având ca principale atribuții, potrivit fișei postului nr. 7790/01.04.2013, următoarele:

- supravegherea aplicării prevederilor Planului de Urbanism General și Regulamentului local de urbanism;

- analizarea și rezolvarea sesizărilor cetățenilor, agenților economici privitoare la problemele legate de dezvoltarea urbanistică și amenajarea teritoriului localității;

- propunerea în mod nominal a proiectelor de urbanism necesare teritoriului administrativ al municipiului Curtea de Argeș;

- prezentarea, la cererea consiliului local și a primarului, unor rapoarte și informări privind activitatea urbanistică și de amenajarea teritoriului;

- formularea de propuneri pentru repararea sau întreținerea unor zone sau puncte din municipiul Curtea de Argeș pentru care trebuie luate măsuri de ridicare a gradului de utilizare și înfrumusețare;

- întocmirea de propuneri pentru atribuirea sau schimbarea denumirilor de străzi;

- asigurarea formării bazei de date scrise și desenate, prin crearea unor evidențe privind date referitoare la intravilanul localității, denumiri de străzi;

- asigurarea informării cetățenilor și furnizarea de relații acestora cu privire la problemele de urbanism și amenajarea teritoriului;

- eliberarea certificatelor de nomenclatură stradală.

Totodată, reclamantul figurează în evidența Ministerului Justiției-Serviciul profesii juridice conexe, în calitate de expert tehnic judiciar activ din data de 22 martie 2011, cu specializarea topografie, cadastru și geodezie. Conform Adresei Ministerului Justiției nr. x/05.01.2015, avută în vedere de recurenta-pârâtă la emiterea raportului de evaluare contestat în cauză, între Ministerul Justiției și experții judiciari nu există raporturi contractuale, aceștia desfășurându-și activitatea independent, ca profesie liberală, în calitate de persoane fizice autorizate.

Înalta Curte reține că activitatea de expertiză tehnică judiciară se desfășoară potrivit dispozițiilor O.G. nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară, aprobată prin Legea nr. 156/2002, precum și în conformitate cu prevederile C. proc. civ., respectiv C. proc. pen.. Expertul tehnic judiciar este expert oficial și poate fi numit de organele de urmărire penală, de instanțele judecătorești sau de alte organe cu atribuții jurisdicționale pentru efectuarea de expertize tehnice judiciare.

Sub acest aspect, relevantă în cauză, este natura funcțiilor exercitate de către reclamant, respectiv de funcționar public cu atribuții legate în totalitate de urbanism, precum și de expert tehnic care își desfășoară activitatea independent, fiind autorizat de către Ministerul Justiției în specializarea topografie, cadastru și geodezie, fără a se reține între aceste funcții o legătură directă sau indirectă, având în vedere natura atribuțiilor exercitate, prin raportare la domeniul în care își desfășoară activitatea.

Cerința legală a existenței unei legături directe/indirecte între funcțiile exercitate în alte domenii de activitate din sectorul privat și atribuțiile exercitate în calitate de funcționar public vizează, în înțelesul urmărit de legiuitor, domeniile sectorului privat, prin raportare la cele din sectorul public, de natura celui în care reclamantul își desfășoară activitatea, precum și o eventuală similitudine între activitățile desfășurate de reclamant în cadrul celor două domenii de activitate, prin prisma pregătirii profesionale a funcționarului public.

În condițiile în care, în speță, reclamantul desfășoară activități diferite în cadrul celor două funcții, caracterul diferit rezultând din domeniul în care au fost prestate activitățile, respectiv urbanism în cazul funcției publice, și topografie, cadastru și geodezie, în cadrul funcției private, se observă că nu este îndeplinită cerința legăturii directe/indirecte, cerută de lege, cu privire la funcțiile din alte domenii de activitate din sectorul privat și atribuțiile exercitate ca funcționar public.

Astfel, activitățile desfășurate de reclamant în domeniul privat nu presupun punerea în practică a acelorași cunoștințe și competențe profesionale dobândite în funcția publică, iar obiectul și rezultatele activității din sectorul privat nu pot interfera cu sfera de activitate a funcției publice.

Înalta Curte apreciază că deciziile invocate cu titlu de practică judiciară de recurenta-pârâtă, nu își găsesc aplicabilitate în cauza de față, constatându-se că situațiile premisă sunt diferite. Așa cum s-a arătat anterior, în speță, nu se poate stabili o legătură directă sau indirectă între atribuțiile exercitate de reclamant în calitate de funcționar public și activitatea desfășurată în sectorul privat în calitate de expert tehnic judiciar, ce presupune doar identificarea, măsurarea și transpunerea în schiță a unor imobile terenuri.

Pentru considerentele expuse, constatând că nu este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, în temeiul prevederilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâta Agenția Națională de Integritate, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta Agenția Națională de Integritate împotriva sentinței civile nr. 48/F-CONT din 23 martie 2018 a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 05 noiembrie 2020.