ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5808/2020

Ședința publică din data de 05 noiembrie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, la data de 17 noiembrie 2017, sub nr. de dosar x/2018, reclamanții Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Ardud și Primarul Orașului Ardud, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Odoreu și Primarul Comunei Odoreu, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Beltiug și Primarul Comunei Beltiug, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Acâș și Primarul Comunei Acâș, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Viile Satu Mare și Primarul Comunei Viile Satu Mare, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Supur și Primarul Comunei Supur, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Porumbești și Primarul Comunei Porumbești, Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Negrești Oaș și Primarul Orașului Negrești Oaș, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Valea Vinului și Primarul Comunei Valea Vinului, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Craidorolț și Primarul Comunei Craidorolț, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Căpleni și Primarul Comunei Căpleni, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Bogdand și Primarul Comunei Bogdand, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Apa și Primarul Comunei Apa, și Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Turț și Primarul Comunei Turț, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Gherța Mică și Primarul Comunei Gherța Mică, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României, au solicitat anularea în parte a H. C. civ. nr. 155/2014 cu privire la art. 1 pct. 5 a 29-a liniuță, și cu privire la pct. 163, în ceea ce privește competența pârâtei de a propune stabilirea întinderii prejudiciului și luarea măsurilor pentru recuperarea acestuia, cu privire la pct. 171 lit. b)1) și 174 lit. b), respectiv față de reglementarea potrivit căreia pârâta are competența de a dispune conducerii entității auditate să stabilească întinderea prejudiciului și să ia măsuri pentru recuperarea acestuia.

Prin încheierea de ședință din data de 07 martie 2018 a fost admisă în principiu cererea de intervenție accesorie în interesul reclamanților, formulată de intervenienții Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Lazuri și Primarul Comunei Lazuri, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Moftin și Primarul Comunei Moftin, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Sanislău și Primarul Comunei Sanislău și Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Călinești Oaș și Primarul Comunei Călinești Oaș.

Prin sentința civilă nr. 66/CA/2018 - P.I. din 18 aprilie 2018, Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele:

- a admis excepția neîndeplinirii procedurii prealabile de către reclamanții Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Gherța Mică și Primarul Comunei Gherța Mică, invocată de pârâtă, respingând ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamanții Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Gherța Mică și Primarul Comunei Gherța Mică, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României;

- a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanții Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Ardud și Primarul Orașului Ardud, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Odoreu și Primarul Comunei Odoreu, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Beltiug și Primarul Comunei Beltiug, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Acâș și Primarul Comunei Acâș, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Viile Satu Mare și Primarul Comunei Viile Satu Mare, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Supur și Primarul Comunei Supur, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Porumbești și Primarul Comunei Porumbești, Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Negrești Oaș și Primarul Orașului Negrești Oaș, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Valea Vinului și Primarul Comunei Valea Vinului, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Craidorolț și Primarul Comunei Craidorolț, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Căpleni și Primarul Comunei Căpleni, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Bogdand și Primarul Comunei Bogdand, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Apa și Primarul Comunei Apa, și Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Turț și Primarul Comunei Turț, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României cu sediul în București;

- a respins ca nefondată cererea de intervenție accesorie în favoarea reclamanților, formulată de intervenienții Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Lazuri și Primarul Comunei Lazuri, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Moftin și Primarul Comunei Moftin, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Sanislău și Primarul Comunei Sanislău și Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Călinești Oaș și Primarul Comunei Călinești Oaș, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României, luând act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către pârâtă.

Împotriva sentinței civile nr. 66/CA/2018 - P.I. din 18 aprilie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, au declarat recurs reclamanții Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Ardud prin Primar, Primarul Orașului Ardud, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Odoreu, Primarul Comunei Odoreu, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Beltiug prin Primar, Primarul Comunei Beltiug, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Acâș prin Primar, Primarul Comunei Acâș, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Viile Satu Mare prin Primar, Primarul Comunei Viile Satu Mare, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Supur prin Primar, Primarul Comunei Supur, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Porumbești prin Primar, Primarul Comunei Porumbești, Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Negrești Oaș prin Primar, Primarul Orașului Negrești Oaș, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Valea Vinului prin Primar, Primarul Comunei Valea Vinului, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Craidorolț prin Primar, Primarul Comunei Craidorolț, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Căpleni prin Primar, Primarul Comunei Căpleni, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Bogdand prin Primar, Primarul Comunei Bogdand, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Apa prin Primar, Primarul Comunei Apa, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Turț prin Primar, Primarul Comunei Turț, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Gherța Mică prin Primar și Primarul Comunei Gherța Mică, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecarea cauzei pe fond, admiterea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată.

În ceea ce privește excepția neîndeplinirii procedurii prealabile de către reclamanții Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Gherța Mică și Primarul UAT Comuna Gherța Mică, recurenții-reclamanți consideră că soluția instanței de fond este consecința interpretării și aplicării greșite a prevederilor art. 7 și art. 11 din Legea nr. 554/2004.

Cu privire la fondul dreptului, recurenții-reclamanți susțin că sentința recurată a fost pronunțată cu aplicarea greșită a prevederilor Legii nr. 94/1992, coroborate cu cele ale Legii nr. 24/2000 și Legii nr. 215/2001.

În motivare, recurenții-reclamanți au arătat că prin dispozițiile a căror anulare se solicită se încalcă prevederile art. 33 și ale art. 43 din Legea 94/1992. Au învederat, în esență, că nu putea fi reglementată abilitarea auditului public cu estimarea valorii prejudiciului, de vreme ce se poate estima doar valoarea abaterii, și nici cu instituirea măsurii de stabilire a întinderii prejudiciului și recuperare efectivă a acestuia, atât timp cât măsurile prevăzute de lege privesc exclusiv punerea în legalitate, cu consecința stabilirii prejudiciului și recuperării lui.

În opinia recurenților-reclamanți, recomandările auditului public sunt adresate conducătorului entității și nu conducătorului Curții de Conturi. În acest context, apreciază că emiterea unei decizii prin care i se impune conducătorului entității auditate aplicarea măsurilor pentru stabilirea întinderii prejudiciului și recuperarea acestuia, în orice modalitate, constituie o încălcare a legii, revenindu-i conducătorului entității auditate obligația de a stabili și de a lua aceste măsuri.

Recurenții-reclamanți au învederat că din această perspectivă trebuie analizată legalitatea H. C. civ. nr. 155/2014, acolo unde reglementează în sensul competenței Curții de Conturi de a dispune stabilirea prejudiciului cu privire la toate abaterile pe care această autoritate le consideră generatoare de prejudicii, precum și recuperarea prejudiciului stabilit, atâta timp cât este în obligația legală a conducătorului entității auditate de a verifica fiecare abatere ce i-a fost adusă la cunoștință, iar Curtea de Conturi are posibilitatea, ulterior, să verifice dacă conducătorul entității și-a îndeplinit obligația legală.

4.1. Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 18 iunie 2018, intimații-intervenienți Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Lazuri, Primarul Unității Administrativ Teritoriale Comuna Lazuri, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Moftin, Primarul Unității Administrativ Teritoriale Comuna Moftin, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Sanislău, Primarul Unității Administrativ Teritoriale Comuna Sanislău, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Călinești Oaș prin A. și Primarul Unității Administrativ Teritoriale Comuna Călinești Oaș au solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecarea cauzei pe fond, admiterea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată.

Au învederat că achiesează la opinia recurenților - reclamanți, atât în ceea ce privește criticile de nelegalitate invocate cu privire la modul de soluționare a excepției inadmisibilității, precum și a fondului dreptului dedus judecății.

4.2. Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 09 iulie 2018, intimata-pârâtă Curtea de Conturi a României a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Cu privire la excepția neîndeplinirii procedurii plângerii prealabile de către recurenții-reclamanți Comuna Gherța Mică și Primarul comunei Gherța Mică, apreciază că hotărârea recurată este temeinică și legală în ce privește admiterea excepției, cu consecința respingerii cererii de chemare în judecată ca inadmisibilă față de cei doi reclamanți, fiind pronunțată cu respectarea dispozițiilor art. 7 și art. 8 din Legea nr. 554/2004.

Cu privire la fondul cauzei, învederează că în mod corect instanța de fond a reținut că dispozițiile contestate din H. C. civ. nr. 155/2014 nu sunt contrare dispozițiilor Legii nr. 94/1992, fiind emise cu respectarea acesteia și în vederea îndeplinirii rolului Curții de Conturi, potrivit art. 140 alin. (1) din Constituție.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanți este nefondat, pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește criticile pe care recurenții-reclamanți le subsumează motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte le va respinge, ca nefondate.

Potrivit acestui motiv de casare, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale, nu și a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța a recurs la textele de lege aplicabile speței dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit.

În cauza de față aceste motive nu sunt incidente, soluția primei instanțe fiind expresia interpretării și aplicării corecte a prevederilor legale, în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura administrativă și în cea judiciară.

Referitor la soluția de admitere a excepției neîndeplinirii procedurii prealabile de către reclamanții Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Gherța Mică și Primarul Comunei Gherța Mică, Înalta Curte constată că, raportat la situația de fapt reținută în speță, instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 554/2004, iar criticile recurenților-reclamanți, formulate sub acest aspect, vor fi respinse ca nefondate.

În acest sens, Înalta Curte reține că, în dovedirea parcurgerii procedurii prealabile prevăzută de dispozițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004, reclamanții au depus la dosarul instanței de fond, atașat cererii de chemare în judecată, răspunsul emis de Curtea de Conturi la plângerea prealabilă formulată de către aceștia, înregistrat cu nr. x/31.10.2017. Răspunsul este emis de Curtea de Conturi ca urmare a plângerii prelabile înregistrată la autoritatea pârâtă sub nr. x/M.B./18.10.2017 și este adresat reclamanților din cauza dedusă judecății, cu excepția reclamanților Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Gherța Mică și Primarul Comunei Gherța Mică.

Având în vedere că recurenții-reclamanți nu contestă faptul că plângerea prealabilă înregistrată la Curtea de Conturi sub nr. x/M.B./18.10.2017 nu a fost formulată și de către reclamanții Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Gherța Mică și Primarul Comunei Gherța Mică și nu s-a făcut dovada înregistrării la autoritatea pârâtă a unei noi plângeri administrative, în care să fie indicați și Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Gherța Mică și Primarul Comunei Gherța Mică, Înalta Curte constată că, în mod corect, instanța de fond a admis excepția neîndeplinirii procedurii prealabile de către reclamanții Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Gherța Mică și Primarul Comunei Gherța Mică și a respins ca inadmisibilă acțiunea formulată de către aceștia.

În plus, Înalta Curte reține că instanța de fond a procedat la o analiză pe fond a tuturor pretențiilor deduse judecății prin cererea de chemare în judecată, prin prisma motivelor arătate în cuprinsul acesteia, care sunt comune tuturor reclamanților, inclusiv a celor față de care s-a admis excepția neîndeplinirii procedurii prealabile, astfel încât nu s-a produs o vătămare intereselor recurenților.

Criticile formulate de recurenții-reclamanți privind greșita aplicare și interpretare de către instanța de fond a prevederilor art. 33 și art. 43 din Legea nr. 94/1992, sunt neîntemeiate.

În cauză, reclamanții au contestat dispozițiile pct. 5 a 29-a liniuță, pct. 163, pct. 171 lit. b)1) și 174 lit. b) din Anexa la Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 155/2014 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, cu privire la competența pârâtei de a propune stabilirea întinderii prejudiciului și luarea măsurilor pentru recuperarea acestuia și în ceea ce privește competența pârâtei de a dispune conducerii entității auditate să stabilească întinderea prejudiciului și să ia măsuri pentru recuperarea acestuia.

Având în vedere că una dintre condițiile de valabilitate ale oricărui act administrativ este conformitatea acestuia cu legea și cu actele normative cu forță juridică superioară, în mod corect a procedat instanța de fond la o analiză a dispozițiilor criticate, prin raportare la prevederile Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.

Astfel, potrivit art. 11 alin. (2) din Legea nr. 94/1992, "organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități se efectuează potrivit regulamentului aprobat de plenul Curții de Conturi, în temeiul prezentei legi".

Articolul 33 alin. (3) din același act normativ statuează că "În situațiile în care se constată existența unor abateri de la legalitate și regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, se comunică conducerii entității publice auditate această stare de fapt. Stabilirea întinderii prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia devin obligație a conducerii entității auditate".

Conform art. 43 din Legea nr. 94/1992, "În baza constatărilor sale, Curtea de Conturi stabilește:

a) suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale din domeniul financiar, contabil și fiscal;

b) blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constată utilizarea nelegală sau ineficientă a acestora;

c) înlăturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilă sau fiscală controlată".

Prima instanță a statuat în mod just că prevederile punctelor 5 a 29-a liniuță, 163, 171 lit. b)1) și 174 lit. b) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități sunt legale, existând concordanță între prevederile contestate de reclamanți și actul normativ cu forță juridică superioară în temeiul și în executarea căruia a fost emis, respectiv Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.

Stabilirea de către Plenul Curții de Conturi, prin Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, aprobat prin Hotărârea nr. 155/2014, a unor proceduri cu privire la stabilirea întinderii prejudiciului și luarea măsurilor pentru recuperarea acestuia, precum și reglementarea competenței pârâtei de a dispune conducerii entității auditate să stabilească întinderea prejudiciului și să ia măsuri pentru recuperarea acestuia, nu adaugă la prevederile constituționale și legale ci, dimpotrivă, este consecința unei abilitări legale exprese consacrată printr-un text dintr-o lege organică, anume de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, care dispune că "organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități se efectuează potrivit regulamentului aprobat de plenul Curții de Conturi, în temeiul prezentei legi".

În legea de organizare și funcționare a Curții de Conturi s-a prevăzut ca prin regulament să se acopere și să se dezvolte întreaga sferă a atribuțiilor și competențelor Curții de Conturi, precum și procedurile de urmat în valorificarea constatărilor rezultate din desfășurarea activităților specifice, toate acestea constituind obiectul de reglementare al Legii nr. 94/1992.

În Regulament s-au prevăzut, în temeiul dispozițiilor Legii nr. 94/1992, inclusiv procedurile de urmat în emiterea actelor administrative încheiate în exercitarea misiunii constituționale pe care o are Curtea de Conturi a României, inclusiv în sensul de a stabili în mod concret anumite măsuri care devin obligatorii pentru entitatea auditată.

În consecință, în cauză, în acord cu opinia instanței de fond, Înalta Curte reține că obligația conducătorului autorității auditate de a dispune măsuri pentru stabilirea întinderii concrete a prejudiciului și pentru recuperarea acestuia este una subsecventă și decurge din actul administrativ de control, cu caracter obligatoriu, emis de autoritatea pârâtă.

Contrar susținerilor recurenților-reclamanți, din interpretarea dispozițiilor art. 33, care fac trimitere la prevederile art. 11 din Legea nr. 94/1992, rezultă fără echivoc că valorificarea constatărilor cuprinse în rapoartele de audit și anexele la acestea nu este limitată la valorificarea rapoartelor de audit, ca acte finale ale activității de audit, ci dimpotrivă, în funcție de situațiile constatate, Curtea de Conturi va proceda distinct pentru valorificarea rapoartelor de audit și a anexelor la acestea.

Astfel, în situația în care se constată regularitatea conturilor, se emite certificatul de conformitate și se comunică entității auditate, iar în celelalte situații în care se constată existența unor abateri de la legalitate și de la regularitate în activitatea financiar-contrabilă sau fiscală controlată, care au determinat producerea unor prejudicii, se procedează potrivit art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 sau se sesizează organele în drept când se constată existența unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii penale, potrivit art. 33 alin. (4) din Legea nr. 94/1992.

De asemenea, din interpretarea art. 43 lit. c) din Legea nr. 94/1992, rezultă că intimata-pârâtă are competența de a stabili înlăturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilă sau fiscală controlată, competență care se concretizează prin estimarea întinderii prejudiciilor cauzate și dispoziția privind recuperarea acestora.

O interpretare diferită ar fi contrară scopului pentru care a fost înființată Curtea de Conturi, astfel cum este stabilit prin dispozițiile art. 140 din Constituția României, respectiv de a exercita controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și sectorului public.

Prin urmare, criticile aduse sentinței de fond sunt neîntemeiate, dispozițiile din hotărârea atacată nu sunt contrare actelor normative cu forță juridică superioară, nefiind încălcate prevederile art. 4 alin. (3) și art. 77-78 din Legea nr. 24/2000.

Pentru considerentele expuse, constatând că nu este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamanții Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Ardud prin Primar, Primarul Orașului Ardud, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Odoreu, Primarul Comunei Odoreu, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Beltiug prin Primar, Primarul Comunei Beltiug, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Acâș prin Primar, Primarul Comunei Acâș, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Viile Satu Mare prin Primar, Primarul Comunei Viile Satu Mare, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Supur prin Primar, Primarul Comunei Supur, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Porumbești prin Primar, Primarul Comunei Porumbești, Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Negrești Oaș prin Primar, Primarul Orașului Negrești Oaș, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Valea Vinului prin Primar, Primarul Comunei Valea Vinului, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Craidorolț prin Primar, Primarul Comunei Craidorolț, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Căpleni prin Primar, Primarul Comunei Căpleni, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Bogdand prin Primar, Primarul Comunei Bogdand, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Apa prin Primar, Primarul Comunei Apa, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Turț prin Primar, Primarul Comunei Turț, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Gherța Mică prin Primar și Primarul Comunei Gherța Mică împotriva sentinței civile nr. 66/CA/2018 - P.I. din 18 aprilie 2018 a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanții Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Ardud prin Primar, Primarul Orașului Ardud, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Odoreu, Primarul Comunei Odoreu, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Beltiug prin Primar, Primarul Comunei Beltiug, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Acâș prin Primar, Primarul Comunei Acâș, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Viile Satu Mare prin Primar, Primarul Comunei Viile Satu Mare, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Supur prin Primar, Primarul Comunei Supur, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Porumbești prin Primar, Primarul Comunei Porumbești, Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Negrești Oaș prin Primar, Primarul Orașului Negrești Oaș, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Valea Vinului prin Primar, Primarul Comunei Valea Vinului, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Craidorolț prin Primar, Primarul Comunei Craidorolț, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Căpleni prin Primar, Primarul Comunei Căpleni, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Bogdand prin Primar, Primarul Comunei Bogdand, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Apa prin Primar, Primarul Comunei Apa, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Turț prin Primar, Primarul Comunei Turț, Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Gherța Mică prin Primar și Primarul Comunei Gherța Mică împotriva sentinței civile nr. 66/CA/2018 - P.I. din 18 aprilie 2018 a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 05 noiembrie 2020.