ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5766/2020

Ședința publică din data de 04 noiembrie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Teleorman sub nr. x/21.04.2017, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, a solicitat anularea raportului de evaluare nr. x.

Prin sentința civilă nr. 4561 din 24 noiembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a fost respinsă cererea reclamantului ca neîntemeiată.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs reclamantul, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și admiterea acțiunii.

În motivarea recursului, a arătat că a avut calitatea de membru în consiliul de administrație al unității de învățământ, calitate în care nu a luat decizii și nu a semnat dispoziții. Hotărârea consiliului local a fost contrasemnată de primar și secretar și a fost considerată legală de serviciul juridic al prefectului, iar în aceste condiții a apreciat că nu există situația de incompatibilitate prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.

Totodată, a arătat că a respectat dispozițiile art. 87 alin. (3) din Legea nr. 161/2003.

Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității, solicitând în subsidiar respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală.

În motivare, a arătat că starea de incompatibilitate prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 este generată prin simpla deținere simultană a două funcții/calități incompatibile potrivit legii, fără a fi nevoie de împlinirea altor condiții. În mod corect a reținut instanța de fond că în speță nu prezintă relevanță în reținerea situației de incompatibilitate dacă a fost remunerat sau nu în calitatea sa de membru în consiliul de administrație al unei unități de învățământ, întrucât legiuitorul, prin dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, nu a condiționat existența situației de incompatibilitate de remunerarea sau nu a membrului consiliului de administrație, ori de numărul de ședințe la care acesta a participat.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând cu prioritate, în raport de prevederile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția nulității recursului invocată de intimata-pârâtă, Înalta Curte constată că aceasta este neîntemeiată și urmează să o respingă, având în vedere că motivele de nelegalitate invocate de recurent pot fi circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este fondat.

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Prin raportul de evaluare nr. x/10.04.2017 întocmit de Agenția Națională de Integritate s-a constatat că între funcția reclamantului de viceprimar al Comunei Buzescu și funcția de membru în Consiliul de Administrație al Școlii Gimnaziale Buzescu există o stare de incompatibilitate.

Instanța de fond a respins acțiunea reținând că, începând cu 22.06.2012 (data alegerii în funcția de viceprimar) până la data 26.08.2014 (data cererii de demisie din funcția de membru în Consiliul de Administrație), reclamantul a participat în calitate de reprezentant al Consiliului Local al Comunei Buzescu, județul Teleorman, în cadrul mai multor ședințe ale Consiliului de Administrație al Școlii Gimnaziale Buzescu, conform proceselor-verbale de ședință din data de 03.10.2012, 04.10.2012, 18.10.2012, 30.10.2012, 29.11.2012, 04.01.2013, 14.01.2013, 08.02.2013, 14.02.2013, 26.03.2013, 19.04.2013, 15.10.2013, 17.10.2013, 04.11.2013, 27.11.2013, 05.12.2013, 07.01.2014, 14.01.2014, 28.01.2014, 04.03.2014, 18.03.2014, 11.04.2014, 29.05.2014. De asemenea, potrivit celor comunicate de Școala Gimnazială Buzescu prin adresa nr. x/16.06.2016, reclamantul a deținut funcția de membru în Consiliul de Administrație al acestei școli în perioada 2007 - 2014.

În considerentele sentinței recurate se mai reține că consiliul local are posibilitatea să desemneze un reprezentant al său în consiliul de administrație conform art. 96 din Legea nr. 1/2011, însă persoana desemnată nu trebuie să încalce regimul juridic al incompatibilităților (persoana desemnată nu poate fi primar sau viceprimar). Totodată, a apreciat instanța de fond că afirmația reclamantului că a respectat dispozițiile art. 87 alin. (3) din Legea nr. 161/2003, conform căreia primarii, viceprimarii pot exercita activități în domeniul didactic, al cercetării științifice este neîntemeiată, întrucât nu ne aflăm în ipoteza reglementată de această normă legală, deoarece situația de incompatibilitate a fost reținută raportat la deținerea simultană a funcției de viceprimar al Comunei Buzescu și a funcției de membru în Consiliul de Administrație al Școlii Gimnaziale Buzescu, și nu în raport cu desfășurarea de activități didactice.

De asemenea, instanța de fond a menționat că, prin simpla deținere a celor două funcții apare starea de incompatibilitate și că nu este nevoie ca reclamantul să urmărească un interes patrimonial sau să participe la luarea deciziilor în consiliul de administrație. Simpla deținere simultană a funcției de viceprimar și a calității de membru în consiliul de administrație a unei unități de învățământ constituie situația de incompatibilitate prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 cu modificările și completările ulterioare.

Totodată, a mai reținut că nu are importanță dacă nici un alt consilier local a dorit sau nu să accepte funcția de membru în consiliul de administrație a unei unități de învățământ, deoarece art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 nu distinge în funcție de acest aspect.

Înalta Curte constată că soluția de respingere a acțiunii prin care reclamantul a solicitat anularea raportului de evaluare a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., în condițiile în care nu există un act administrativ al autorității publice locale prin care reclamantul să fi fost desemnat, în calitate de reprezentant al acelei autorități publice, ca membru în consiliul de administrație al unității de învățământ preuniversitar - Școala Gimnazială Buzescu.

Astfel, potrivit înscrisurilor depuse la dosar recurs, Primăria Comunei Buzescu a comunicat faptul că în evidențele primăriei nu au fost identificate documente de numire în cadrul Consiliului de administrație al școlii.

Potrivit art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național sau local, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice.

Potrivit art. 96 alin. (1) și (2) lit. b) din Legea nr. 1/2011, în forma în vigoare pe întreg intervalul de timp în care este constatată starea de incompatibilitate a reclamantului (22.06.2012-26.08.2014), "(2) În unitățile de învățământ de stat consiliul de administrație este organ de conducere și este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel: a) în cazul unităților de învățământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administrație este format din 7 membri, cu următoarea componență: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanți ai părinților; un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și pentru învățământul preșcolar și primar."

Instanța de fond a reținut că, potrivit celor comunicate de Școala Gimnazială Buzescu prin adresa nr. x/16.03.2016, reclamantul a deținut funcția de membru în Consiliul de administrație al acestei școli în perioada 2007-2014.

Înalta Curte constată că în chiar cuprinsul acestei adrese se menționează că în cadrul Consiliului de administrație al Școlii Gimnaziale Buzescu a fost numit de către Primăria Buzescu în perioada 2007-2014 reprezentantul Consiliului Local Buzescu și că nu există decizii de numire .

Un alt argument reținut de prima instanță se referă la participarea reclamantului în calitate de reprezentant al Consiliului Local al Comunei Buzescu, județul Teleorman, în cadrul mai multor ședințe ale Consiliului de Administrație al Școlii Gimnaziale Buzescu, conform proceselor-verbale de ședință din data de 03.10.2012, 04.10.2012, 18.10.2012, 30.10.2012, 29.11.2012, 04.01.2013, 14.01.2013, 08.02.2013, 14.02.2013, 26.03.2013, 19.04.2013, 15.10.2013, 17.10.2013, 04.11.2013, 27.11.2013, 05.12.2013, 07.01.2014, 14.01.2014, 28.01.2014, 04.03.2014, 18.03.2014, 11.04.2014, 29.05.2014.

Înalta Curte constată că, într-adevăr, în procesele-verbale depuse în dosarul de fond se menționează prezența reclamantului la ședințele consiliului de administrație, semnând aceste înscrisuri la rubrica "membri".

Instanța de control judiciar apreciază însă că acest fapt nu este de natură să justifice reținerea stării de incompatibilitate a reclamantului, din moment ce nu este îndeplinită condiția legală pentru existența acestei incompatibilități, și anume aceea de deținere a calității de membru în consiliul de administrație al școlii, concomitent cu funcția de viceprimar. În consecință, simpla participare a viceprimarului la ședința consiliului de administrație al școlii nu atestă calitatea lui de membru al acestui consiliu, atât timp cât nu a fost desemnat ca reprezentant printr-un act administrativ al autorității publice locale despre care se susține în raportul de evaluare că este reprezentată de reclamant. Deținerea calității de membru în consiliul de administrație al școlii, ca reprezentant al autorității publice locale, rezultă din actul administrativ de desemnare în această calitate de către respectiva autoritate, astfel că în lipsa acestui act administrativ nu este îndeplinită condiția cerută de lege pentru existența stării de incompatibilitate reglementate de art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea 161/2003.

În aceste condiții, raportul de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, prin care se constată starea de incompatibilitate a reclamantului constând în încălcarea dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea 161/2003 este lovit de nulitate.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 raportat la art. 488 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 4561 din 24 noiembrie 2017 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Va casa sentința atacată și, rejudecând, va admite acțiunea și va anula Raportul de evaluare nr. x/10.04.2017 emis de Agenția Națională de Integritate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursului.

Admite recursul declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 4561 din 24 noiembrie 2017 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și, rejudecând:

Admite acțiunea.

Anulează Raportul de evaluare nr. x/10.04.2017 emis de Agenția Națională de Integritate.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 04 noiembrie 2020.