ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 551/2021

Ședința publică din data de 2 februarie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 1 noiembrie 2016, pe rolul Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Direcția Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional pentru Pescuit, a solicitat:

- anularea Adresei nr. x/25.03.2016, comunicata prin fax la 29.03.2016, având ca obiect "Notificarea privind rezilierea contractului de finanțare nerambursabila nr. x/22.07.2013";

- anularea Notificării din data de 30.05.2016, privind încetarea Contractului de finanțare nerambursabilă nr. x/22.07.2013 prin reziliere, respectiv a Notei de aprobare a încetării contractului de finanțare nerambursabilă nr. x/22.07.2013, înregistrată la DGP AMPOPAM cu nr. x/27.05.2016 și comunicata la 06.06.2016;

- obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 49 din 2 aprilie 2018, Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Direcția Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional pentru Pescuit, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 49 din 2 aprilie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta A. S.R.L., întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, iar în subsidiar, rejudecarea cauzei și admiterea acțiunii.

Prin întâmpinarea înregistrată în dosarul instanței de recurs, intimatul-pârât Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Direcția Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional pentru Pescuit, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând, cu prioritate, termenul de declarare a căii de atac, Înalta Curte constată că recursul a fost declarat cu nerespectarea termenului prevăzut de lege, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004:

"Hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare", iar potrivit art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)." Totodată, conform art. 185 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.:

"Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate absolută."

Înalta Curte reține că sentința civilă nr. 49 din 2 aprilie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a fost comunicată recurentei-reclamante la data de 24 aprilie 2018, conform dovezii de înmânare aflate la fila x din vol. VI al dosarului instanței de fond. Termenul de 15 zile, prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, înăuntrul căruia trebuia declarată calea de atac a recursului, a început să curgă de la acest moment și s-a împlinit la data de 10 mai 2018, potrivit dispozițiilor art. 181, raportat la art. 183-184 din C. proc. civ.

Cererea de recurs a fost depusă prin serviciul de curierat la data de 25 mai 2018, astfel cum rezultă din mențiunea aflată pe dovada emisă de serviciul de curierat, anexată plicului aflat la dosarul instanței de recurs, fiind înregistrată la instanța de fond la data de 29.05.2018. Deși greu lizibilă, data depunerii recursului la curier nu este infirmată de o dovadă contrară depusă de recurenta-reclamantă, deși a fost citată cu această mențiune la data de 11.01.2021, conform citativului cauzei și dovezii de comunicare a citației, aflate la dosarul instanței de recurs. Totodată, din verificările efectuate în baza publică de date a serviciului de curierat B., rezultă că trimiterea cu nr. x a fost predată de reclamantă curierului la data de 25 mai 2018.

Prin urmare, Înalta Curte constată că recursul a fost depus în afara termenului de 15 zile prevăzut de lege, respectiv la data de 25 mai 2018, ultima zi în care putea fi promovată calea de atac fiind 10 mai 2018.

Pentru considerentele arătate, în temeiul dispozițiilor art. 185 alin. (1) și art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamanta A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 49 din 2 aprilie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 49 din 2 aprilie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 februarie 2021.