ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 49/2021

Ședința publică din data de 13 ianuarie 2021

Deliberând asupra recursului de față, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

I. Procedura în fața primei instanțe

Prin acțiunea înregistrată sub nr. x/2017 inițial pe rolul Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal și, ulterior, în urma declinării competenței (Sentința civilă nr. 3945/21.06.2017), pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, a solicitat:

- anularea Raportului de evaluare nr. x/01.03.2017 și a tuturor actelor efectuate anterior de pârâtă;

- obligare la plata cheltuielilor de judecată.

Prin notele scrise formulate, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, susținând, în esență, că raportul de evaluare este legal, temeinic și că nu poate fi reținută încălcarea prevederilor invocat de către reclamant.

La data de 10.01.2018 reclamantul a depus: 1) cerere completatoare, prin care a invocat noi motive de nelegalitate a raportului de evaluare, susținând că a fost încălcat art. 26 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 176/2010, referitor la termenul în care poate fi aplicată sancțiunea disciplinară, și că actul contestat a fost întocmit cu nerespectarea termenului de prescripție extinctivă a răspunderii administrative a reclamantului; 2) excepție de nelegalitate a Protocolului de cooperare încheiat între Agenția Națională de Integritate și Oficiul Național al Registrului Comerțului, completată la data de 25.04.2018; 3) excepție preliminară cu privire la încălcarea art. 26 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 176/2010, prevedere care instituie o cauză de înlăturare a răspunderii disciplinare și 4) excepție preliminară privind prescripția extinctivă a răspunderii administrative a reclamantului.

Prin încheierea de ședință din data de 10.01.2018, Curtea de Apel a calificat excepțiile preliminare menționate drept cereri modificatoare, și a admis excepția tardivității formulării cererii modificatoare (completatoare) și a excepțiilor preliminare.

La data de 25.04.2018, reclamantul a depus excepție preliminară privind aplicarea cu prioritate a dreptului Uniunii Europene.

Prin încheierea de ședință din data de 25.04.2018, a fost respinsă ca inadmisibilă excepția de nelegalitate a Protocolului încheiat între Agenția Națională de Integritate și Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Prin încheierea de ședință din data de 06.06.2018, Curtea de Apel a calificat excepțiile preliminare privind aplicarea cu prioritate a dreptului Uniunii Europene, depuse la data de 25.04.2018, ca fiind noi motive de nelegalitate a raportului de evaluare, având natura procesuală a unei cereri modificatoare, și a admis excepția tardivității invocării acestor noi motive de nelegalitate.

Prin sentința nr. 3331 din 12 iulie 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererile modificatoare (cererea completatoare și excepțiile preliminare) depuse la data de 10.01.2018 și cererile modificatoare (excepțiile preliminare) depuse la data de 25.04.2018, ca tardiv formulate, precum și cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței nr. 3331 din 12 iulie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A., pentru motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și pct. 8 din C. proc. civ.

II. Analiza cererii de recurs

Deși recursul este structurat pe 2 puncte recurentul nu face referire în mod expres la incidența motivului prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Ar rezulta un asemenea motiv din critica încheierilor de ședință din 10.01.2018 și 6.06.2018 în care instanța de fond a recalificat excepțiile formulate ca fiind cereri modificatoare și a admis excepția tardivității formulării acestora.

Prin încheierea de ședință din 10.01.2018 s-au soluționat cererile reclamantului vizând o excepție de nelegalitate a Protocolului de cooperare încheiat între intimata ANI și Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) și excepțiile preliminare, cu privire la încălcarea dispozițiilor art. 26 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 176/2010 și "privind prescripția extinctivă a răspunderii.

Pentru excepția de nelegalitate, pronunțarea a fost prorogată pentru termenul din 25.04.2018 fiind respinsă prin încheierea din acea dată .

Ceea ce a numit partea excepție preliminară a fost calificat de către instanța de fond cerere modificatoare, în raport de care s-a admis excepția tardivității formulării lor.

Motivele invocate prin recurs nu aduc reale critici soluției amintite, cu atât mai mult cu cât reclamantul a recunoscut la termenul din 10.01.2018, depășirea termenului de depunere a completării.

Așa zisa "rezervare a dreptului de completare a cererii" nu doar că nu este prevăzut procedural, dar încalcă prevederile art. 204 alin. (1) C. proc. civ.

Și la termenul din 25.04.2018 reclamantul mai depune o "excepție preliminară" denumită de acesta de ordine publică privind aplicarea cu prioritate a dreptului Uniunii Europene, soluționată la termenul din 6.06.2018 prin hotărâre, Curtea de apel, statuând în temeiul art. 22 alin. (4) din C. proc. civ., calificând excepțiile preliminare de ordine publică privind aplicarea cu prioritate a dreptului Uniunii Europene, depuse la data de 25.04.2018, ca fiind noi motive de nelegalitate a raportului de evaluare, având natura procesuală a unei cereri modificatoare a cererii inițiale sub aspectul cauzei acțiunii, prin cauză înțelegându-se situația de fapt calificată juridic. Curtea de apel a avut în vedere că, deși sunt intitulate excepții, aceste apărări nu se încadrează în definiția dată excepțiilor de procedură sau de fond de art. 245 din C. proc. civ.

Curtea de apel a admis excepția tardivității invocării acestor noi motive de nelegalitate analizate, dezvoltate prin excepțiile preliminare de ordine publică privind aplicarea cu prioritate a dreptului Uniunii Europene depuse la dosar. Pe de o parte are în vedere faptul că, în cauză, nu este întrunită cerința privind acordul pârâtului de a proceda la judecarea acestei cereri modificatoare, potrivit art. 204 alin. (1) și alin. (3) din C. proc. civ. . De asemenea, constată faptul că aceste noi motive de nelegalitate nu au fost invocate în termenul reglementat de art. 22 alin. (1) din Legea 176/2010 stabilit pentru contestarea raportului de evaluare.

Instanța de recurs apreciază că niciuna din criticile aduse prin recurs, cu privire la calificarea dată "excepțiilor de ordine publică" nu poate fi primită, ele fiind motive de nelegalitate a raportului de evaluare care însă nu au fost invocate cu respectarea termenelor procedurale.

Că s-a ales această denumire tocmai pentru a se evita invocarea excepției tardivității nu are nicio importanță, calificarea dată de judecătorul fondului, fiind conformă unei jurisprudențe constante.

Fiind, deci, dată excepția tardivității acestor completări, analiza acestor "excepții" pe fondul (substanța) lor, în mod justificat nu are a fi făcută.

Cât privește motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul l-a invocat.

Nu apar însă în motive argumentele concrete pentru care s-ar putea aprecia ca hotărârea a fost dată cu încălcarea ori aplicarea greșită a normelor de drept material.

Dincontră, așa cum s-a analizat mai sus, instanța de fond a făcut o corectă apreciere a normei legale.

Reclamantul-recurent a invocat acest aspect prin prisma cererii completatoare, respinsă ca tardivă.

Astfel, această cerere fiind corect neanalizată pe fond, nu se poate prevala nimeni de utilizarea acestei căi "oblice" pentru a o repune în discuție.

3.intervenirea prescripției extinctivă a răspunderii extinctive.

Invocarea, similară pct. 2, nu poate primi o altă soluție, ea fiind invocată în aceeași cerere completatoare pentru același argument.

Aspectul, generic de altfel și invocat la fond doar prin concluzii scrise și la dezbaterile finale nu reprezintă un veritabil motiv de recurs.

5.în ceea ce privește faptul că sentința ar fi fost pronunțată cu încălcarea priorității Dreptului Uniunii Europene privind protecția datelor cu caracter personal prevăzut în Directiva 95/46 față de dispozițiile cuprinse în art. 15 din Legea nr. 176/2010 cu referire la cauza Bara, trebuie amintit că acest aspect a fost tranșat prin încheierea din 6.06.2018 prin care s-a admis excepția de tardivitate a încălcării aplicării cu prioritate a dreptului UE.

Este de subliniat că aceste prime puncte din recurs nu reprezintă o veritabilă critică a soluției instanței de fond, iar o aplicare restrictivă sistematică a definiției recursului ar conduce la respingerea lor ca inadmisibile.

Pe chestiunile de fond ale sentinței s-a invocat:

Referirea este la solicitarea de informații nepublice numai după informarea persoanei, cu trimitere la enumerarea informațiilor de interes public prevăzute de Legea nr. 554/2001.

În realitate ANI a solicitat și recepționat date și informații cu privire la recurentul-reclamant înainte de această dată, după cum urmează:

* Solicitarea trimisă către Primăria municipiului Mărginită, jud. Bihor, la care aceasta a răspuns prin adresa nr. x/18.04.2016;

* Solicitarea trimisă Oficiului Național al Registrului Comerțului la care aceasta a răspuns prin adresa nr. x/05.04.2016;

Instanța de fond afirmă că informațiile obținute în prezenta speță referitoare la Recurentul-reclamant sunt informații publice, fiind la dispoziția publicului, motiv pentru care nu se poate reține încălcarea de către intimata-pârâtă ANI a art. 20 raportat la art. 13 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, astfel corect reținut.

Jurisprudența instanțelor cu privire la definirea în acest context a informațiilor publice este constantă, de aceea recurentul nici nu indică care ar fi informația nepublică obținută de intimată.

Atât hotărârile autorități locale unde funcționa reclamantul cât și înscrisurile provenind de la ORC nu sunt altceva decât acte la care orice cetățean are acces (hotărârea de Consiliu Local se publică și în presa ORC este în esența lui în registrul public, astfel că nu sunt reale afirmații despre încălcarea art. 20 raportat la art. 13 din Legea nr. 126/2010.

Nu doar că acest aspect nu este prevăzut normativ, art. 20 și 21 din Legea nr. 126/2010 prevăzând limitativ aspectele obligatorii ce incumbă inspectorului de integritate dar, ca și în alte materii se face confuzie între procedura administrativă și ce judecătorească în materia motivării actului.

Conform art. 21 din lege, raportul trebuie să conțină punctul de vedere al persoanei evaluate nu și analiza acestor susțineri.

Înregistrarea noului act constitutiv al Societății a operat cu întârziere în evidența Registrului Comerțului, la data de 19.08.2013, din cauza problemelor de sănătate pe care le-a avut recurentul-reclamant, aspect învederat încă din cuprinsul punctului de vedere prezentat în cadrul procedurii administrative.

Însă cum s-a stabilit jurisprudențial doar o dată certă, precum înregistrarea în RC poate face dovada în astfel de situații.

Răsturnarea acesteia poate fi făcută doar cu mijloace de probă pertinente și reale.

Or, aprecierea ca în toată perioada din 14.10.2007 până la 19.08.2018 recurentul ar fi fost în imposibilitatea rezolvării situației sale nu poate fi reținută ca obiectivă.

De altfel, și din motivele invocate referitoare la starea de sănătate, referirile sunt doar la anul 2013, în timp ce incompatibilitatea datează din 18.07.2012.

În concluzie în raport de motivele invocate, hotărârea instanței de fond apare ca temeinică și legală.

Cum în raport de motivele invocate nu apar incidente dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art. 496 C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 3331 din 12 iulie 2017 și a încheierilor de ședință din 10 ianuarie 2018 și 06 iunie 2018 pronunțate de către Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2017, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 ianuarie 2021.