ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 481/2021

Ședința publică din data de 29 ianuarie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată, reclamantul A. - Filiala Prahova în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Electorală Permanentă, a solicitat anularea răspunsului primit la plângerea prealabilă înregistrată la Autoritatea Electorală Centrală sub nr. x/13.06.2017, anularea Deciziei de nerambursare nr. x/10.04.2017 cu privire la poziția 27 din anexa privind Organizația Teritorială Prahova, anularea Raportului de Control nr. x/30.03.2017, anexa nr. 35 numai cu privire la constatările și propunerea de invalidare a sumei de 89.321,12 RON, obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii prin care să dispună rambursarea în totalitate a cheltuielilor electorale înregistrate de către A. - Filiala Prahova cu ocazia alegerilor parlamentare din anul 2016, respectiv o decizie prin care să ramburseze diferența de 89.321,12 RON, anularea oricărei sancțiuni contravenționale aplicate conform art. 52 din Legea 334/2006 și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 2355 din 18 mai 2018, a respins excepția prematurității, ca neîntemeiată și a respins capetele de cerere formulate de reclamantul A. - Filiala Prahova în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Electorală Permanentă având ca obiect anularea răspunsului la plângerea prealabilă, a Deciziei de nerambursare nr. x/10.04.2017 cu privire la poziția 27 din anexa privind Organizația Teritorială Prahova, cu privire la invalidarea cheltuielilor electorale în cuantum de 55.000 RON; a Raportului de Control nr. x/30.03.2017, anexa nr. 35 cu privire la constatările și propunerea de invalidare a sumei de 55.000 RON, obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii prin care să dispună rambursarea în totalitate a cheltuielilor electorale înregistrate cu ocazia alegerilor parlamentare din anul 2016, respectiv diferența de 55.000 RON, astfel cum au fost precizate, ca neîntemeiate.

De asemenea, instanța de fond a disjuns capătul de cerere având ca obiect anularea oricărei sancțiuni contravenționale aplicate conform art. 52 din Legea 334/2006.

Împotriva hotărârii instanței de fond reclamantul A. a declarat recurs.

Recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului se arată că cererea de chemare în judecată are ca obiect refuzul pârâtei AEP de a rambursa sumele folosite de candidații persoane fizice, în Campania electorală, sume obținute de aceștia din împrumuturi de la persoane fizice, respectiv de la domnul B..

Recurentul precizează că o parte din candidați au folosit împrumuturile pentru Campania electorală declarând aceasta în mod corespunzător și procedural, solicitând ulterior, conform legii, restituirea sumelor folosite, decontarea acestora de la AEP. Alți candidați au folosit împrumuturile în interes personal, nu pentru campanie.

Fiecare candidat, cunoscând aceste prevederi legale (art. 28 pct. 6 lit. a) din Legea 334/2006) va vărsa în contul special contribuția sa în limita sumei de 63.000 RON.

Recurentul mai susține că niciunul dintre cei 5 candidați la funcția de deputat și senator nu au depășit plafonul de 63.000 RON, împrumuturile fiindu-le chiar acordate având în vedere acest plafon.

În mod practic, fiecare candidat are deci un drept, dreptul de a cotiza în limita unui plafon și de a obține împrumutul în această limită. Legea nu se referă la un plafon total pentru toți candidații.

Nu se poate afirma faptul că toți candidații, indiferent de numărul acestora, trebuie să respecte un plafon comun ce se aplică împrumuturilor acordate unui partid, respectiv aceste cotizații să totalizeze suma maximă de 210.000 RON.

Este sarcina fiecărui candidat să nu depășească plafonul impus de lege, iar acest plafon se referă la candidați, fiind în cuantum de 63.000 RON conform art. 28 pct. 6 lit. a) din Legea 334/2006 și nu la plafonul impus partidelor în cuantum de 210.000 RON.

Însuși legiuitorul a făcut distincția între plafonul aplicabil partidelor și plafonul aplicabil fiecărui candidat.

Pârâta a adunat toate sumele depuse de toți candidații și obținute de aceștia din împrumuturi și a constatat depășirea plafonului pentru împrumutul acordat unui partid.

În opinia recurentului, dacă fiecare candidat are dreptul la 60 de salarii minime, adică suma de 63.000 RON, dar toți la un loc să nu depășească 210.000 RON, înseamnă că cu cât sunt mai mulți candidați suma ce poate fi folosită de fiecare în campania electorală se diminuează consistent.

În ceea ce privește persoana care acordă împrumutul sau instituția de credit, atât timp cât împrumutul nu are o anumită destinație în contract, cel care acordă împrumutul poate da orice sumă, obligația de respectare a plafonului aparținând împrumutatului nu celui care acorda împrumutul.

Nu există nicio prevedere legală care să restricționeze cuantumul împrumuturilor acordate de persoane fizice sau instituții de credit, legea plafonând doar sumele ce pot fi folosite de fiecare candidat în campania electorală. Nu împrumuturile sunt plafonate ci sumele depuse de fiecare candidat, acest plafon de 63.000 RON fiind respectat de către toți candidații în speță.

În susținerea recursului sunt redate texte de lege incidente pricinii.

Intimata Autoritatea Electorală Permanentă a formulat întâmpinare, prin care a solicitat, în principal, anularea recursului pentru nemotivare, iar, în subsidiar, respingerea recursului ca nefondat.

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că în baza constatărilor Raportului de Control nr. x/30.03.2017, AEP a emis Decizia de rambursare a cheltuielilor electorale nr. 107/10.04.2017 și Decizia de nerambursare a cheltuielilor electorale nr. 108/10.04.2017 împreuna cu anexele acestora.

Anexa nr. 35 a Raportului de Control nr. x/30.03.2017 privește "Constatările referitoare la verificarea veniturilor și cheltuielilor electorale și validarea sumelor, în vederea rambursării cheltuielilor electorale înregistrate de către A. - Filiala Prahova".

Decizia de nerambursare a cheltuielilor electorale nr. 108/10.04.2017 cuprinde o anexă tabelara în care sunt enumerate organizațiile teritoriale ale A..

La poziția 27 din tabelul anexă a deciziei de nerambursare regăsindu-se Filiala Prahova ca organizație teritorială a A..

Înalta Curte reține că obiectul contestației îl reprezintă anexa nr. 35 a Raportului de Control nr. x/30.03.2017 și Decizia de nerambursare a cheltuielilor electorale nr. 108/10.04.2017 pentru sumele prevăzute la poziția 27.

Conform anexei nr. 35 a Raportului de Control nr. x/30.03.2017, capitolul Contravenții fila x din raport, comisia de control a constatat faptul că: "Domnul B. a acordat împrumuturi candidaților A. - Filiala Prahova, la alegerea Senatului și a Camerei Deputaților în cuantum total de 265.000 RON fapt ce depășește plafonul maxim al sumelor de bani care pot face obiectul împrumuturilor primite de către un partid politic de la o persoană fizică. Plafonul a fost depășit cu suma de 55.000 RON prin încasarea împrumuturilor de la domnul B.."

S-au invocat prevederile art. 7 alin. (2) din Legea 334/2006 și art. 3 alin. (2) și art. 28 alin. (3) lit. a) din Normele metodologice.

Potrivit documentelor justificative anexate cererii de rambursare, rezultă că în perioada 22.11-09.12.2016, un număr de 5 candidați al A.-Filiala Prahova au primit sub formă de împrumut suma totală de 265.000,00 RON.

Prin Raportul de control s-a constatat depășirea plafonului maxim de 210.000 RON prevăzut pentru împrumuturi, ca și contribuție pentru campania electorală.

Potrivit dispozițiilor art. 7 alin. (2) din Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sumele de bani care fac obiectul împrumuturilor primite de către un partid politic de la o persoană fizică într-un an pot fi de până la 200 de salarii de bază minime brute pe țară, la valoarea existentă la data de 1 ianuarie a anului respectiv.

Conform art. 3 din Normele Metodologice aprobate prin H.G. nr. 10/2016, " 2) Finanțarea campaniilor electorale trebuie să respecte principiul egalității de șanse, după cum urmează: a) împrumuturile și donațiile primite pentru campania electorală de către candidații aceluiași partid politic, aceleiași alianțe politice sau organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale de la o persoană nu pot depăși plafoanele stabilite de lege pentru împrumuturile și donațiile destinate activității partidelor politice; (…)"

Potrivit art. 28 alin. (3) lit. a) "Împrumuturile care vor fi folosite de către candidați drept contribuții pentru campania electorală trebuie să respecte următoarele condiții: a) să respecte plafoanele stabilite de lege pentru împrumuturile către partidele politice"

Într-adevăr, art. 7 alin. (2) din lege se referă doar la sumele de bani care fac obiectul împrumuturilor primite de către un partid politic de la o persoană fizică. Însă dispozițiile din Normele Metodologice aprobate prin H.G. nr. 10/2016 fac trimitere, în ceea ce privește împrumuturile primite pentru campania electorală de către candidații aceluiași partid politic, la dispozițiile art. 7 alin. (2) din lege, care reglementează plafoanele stabilite pentru împrumuturile destinate activității partidelor politice.

Având în vedere termenii utilizați în art. 3 alin. (2) lit. a) din H.G. nr. 10/2016: împrumuturile primite pentru campania electorală de către candidații aceluiași partid politic, aceleiași alianțe politice sau organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale de la o persoană, se reține concluzia că trebuie să fie avute, la stabilirea respectării plafoanelor prevăzute de lege, contribuțiile tuturor candidaților aceluiași partid politic, împreună, și nu fiecare contribuție separat.

Dacă intenția legiuitorului ar fi fost ca fiecare contribuție a fiecărui candidat să respecte respectivul plafon, s-ar fi referit la împrumuturile primite pentru campania electorală de către "fiecare candidat", sau ar fi utilizat termeni generali:

"împrumuturile primite pentru campania electorală de către candidații partidelor politice".

Astfel fiind, Înalta Curte constată că în mod corect, instanța de fond a reținut că, din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 3, art. 7 alin. (2), art. 28 alin. (8) din Legea nr. 334/2006, art. 3, Cap. IV din Normele metodologice, în ceea ce privește contribuțiile care sunt folosite de candidați pentru campania electorală, provenite din împrumuturi, trebuie respectat plafonul prevăzut de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 334/2006.

De asemenea, instanța de fond temeinic și legal a apreciat că trebuie să fie avute, la stabilirea respectării plafoanelor stabilite de lege, contribuțiile tuturor candidaților aceluiași partid politic, împreună și nu fiecare contribuție, separat.

Plafonul care trebuie respectat în cazul contribuțiilor electorale constituite din împrumuturi de la persoane fizice, de către candidații aceluiași partid politic, este plafonul prevăzut pentru partidele politice în cuprinsul art. 7 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 și nu art. 28 pct. 6 lit. a) din Legea nr. 334/2006, așa cum susține recurentul-reclamant.

Dispozițiile art. 28 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 334/2006 nu constituie temeiul legal aplicabil pentru cuantumul împrumuturilor care pot constitui contribuție electorală și care să fie folosite ca atare în cadrul campaniei electorale, ci constituie temeiul legal pentru depunerea în contul de campanie a limitelor maxime ale contribuțiilor pentru campania electorală de către candidați sau mandatarul financiar.

Prin urmare, cuantumul de 63.000 RON nu este aplicabil în speța de față, cele 5 persoane fiind candidați din lista aceluiași partid politic - A., care a avut calitatea de competitor electoral la alegerile parlamentare din anul 2016.

De asemenea, Înalta Curte constată că și celelalte critici sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect și legal starea de fapt dedusă judecății, hotărârea pronunțată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului și a probatoriilor administrate.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A.-Filiala Prahova împotriva sentinței civile nr. 2355 din 18 mai 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 ianuarie 2021