Decizia nr. 478/2021 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea formulată, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., anularea în parte a Deciziei nr. 2 din 11.01.2017 a Consiliului B., în ceea ce privește încetarea calității reclamantului de membru în B. și obligarea pârâtei la plata sumei de 10.000 Euro reprezentând daune morale - prejudiciu de imagine, cu cheltuieli de judecată.

Soluția instanței de fond Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 4749 din 06 decembrie 2017, a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B., ca neîntemeiată, obligând reclamantul la plata sumei de 3000 RON cu titlu de cheltuieli către pârâtă.

Calea de atac exercitată Împotriva hotărârii instanței de fond reclamantul A. a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. În motivarea recursului se arată că instanța de fond a făcut o interpretare greșită a dispozițiilor statutare ale B. cu privire la dobândirea și încetarea calității de membru al asociației. În conformitate cu dispozițiile art. 9, lit. b) din Statutul B., calitatea de membru al B. încetează prin excludere, pentru încălcarea prevederilor Statutului prin fapte care au adus prejudicii materiale, morale și de imagine grave. Deciziile de suspendare sau excludere sunt luate de către Consiliul B. la propunerea Comisiei de Monitorizare, Suspendare și Excludere, care funcționează conform Regulamentului propriu. Acest regulament propriu al Comisiei de Monitorizare, Suspendare și Excludere este parte integrantă a statutului, fiind reglementat în cadrul Anexei 4 la Statutul B.. Interpretând astfel dispozițiile art. 9, lit. b) din statut, rezultă că încetarea calității de membru al B. prin excludere se poate face dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: - există fapte care au adus prejudicii materiale, morale și de imagine grave; - există o propunere privind excluderea emisă de către Comisia de Monitorizare, Suspendare și Excludere din cadrul B.; - propunerea Comisiei de Monitorizare, Suspendare și Excludere din cadrul B. este în conformitate cu dispozițiile Regulamentului propriu de funcționare. Conform art. 6 din Anexa nr. 4 la statut Comisia de Monitorizare, Suspendare și Excludere poate propune sancționarea sau excluderea din B. a unui membru pentru încălcări grave ale prevederilor prezentului Statut din Cap.l, Art. 2, care au adus prejudicii materiale, morale și de imagine B.. De asemenea, Comisia de Monitorizare, Suspendare și Excludere poate propune sancționarea sau excluderea din B. a unui membru pentru atac la persoană/denigrare/injurii la adresa B., ca și pentru încălcarea legilor țării, pentru fapte care cad sub incidență penală. La propunerea Comisia de Monitorizare, Suspendare și Excludere, excluderea se validează de Consiliul B..". În opinia recurentei, interpretarea instanței de fond a dispozițiilor art. 9, lit. b) din Statutul B. este eronată, în sensul că instanța alege să îndepărteze și să lase fără eficacitate juridică dispozițiile art. 6 din Anexa 4 din Statut, doar pentru a putea aplica necondiționat prevederile privind încetarea calității de membru prin excludere cuprinse în art. 9, lit. B) din Statut. Dispozițiile art. 6 din Anexa nr. 4 la statut vin să particularizeze o exprimare generală cuprinsă în art. 9, lit. b) din Statut - " încălcarea prevederilor Statutului", astfel încât să nu se impună excluderea arbitrară a membrilor, în funcție de orice constatare a încălcării prevederilor Statutului. De asemenea, recurenta consideră că instanța de fond încalcă dispozițiile art. 9, lit. b) din Statut, prin schimbarea sensului articolului menționat, în sensul că instanța reține că "prejudiciul încercat de Uniune poate fi alternativ material, moral sau de imagine". Nu există o astfel de mențiune în art. 9, lit. b) din Statut, în sensul unui prejudiciu alternativ. Conform art. 9, lit. b) din Statut, calitatea de membru încetează "prin excludere, pentru încălcarea prevederilor Statutului prin fapte care au adus prejudicii materiale, morale și de imagine grave". Prin urmare, prejudiciul generat de încălcarea prevederilor Statutului trebuie să fie unul cumulativ: material, moral și de imagine și în paralel, trebuie să fie un prejudiciu grav pentru a conduce la excluderea unui membru. În acest context instanța de fond a făcut o aplicare greșită a dispozițiilor art. 9, lit. b) din Statut, intervenind peste voința asociaților membri B.. Se mai susține că instanța de fond nu motivează hotărârea judecătorească recurată, în sensul că doar constată existența unui prejudiciu, fără a motiva aceasta constatare. Nu menționează care este acest prejudiciu, ce valoare are acesta, de ce natură este și de ce este grav, pentru a face aplicarea dispozițiilor art. 9, lit. b) din Statut. Recurentul mai arată că hotărârile judecătorești invocate de către instanța de fond în sensul încălcării dispozițiilor statutare nu îi sunt opozabile, nefiind parte în aceste procese. În susținerea recursului sunt redate texte de lege incidente pricinii.

Apărările formulate în cauză Intimata B. a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în principal, anularea recursului pentru nemotivare, iar, în subsidiar, respingerea recursului, ca nefondat.

Soluția instanței de recurs Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat. Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. Din actele și lucrările dosarului rezultă prin Decizia nr. 2/11.01.2017 a Consiliului B. s-a dispus excluderea din B. cu consecința încetării calității a 6 membri, printre care și reclamantul A.. Pentru a se lua această măsură s-au avut în vedere următoarele aspecte: pretinsa convocare a Adunării Generale a B., realizată de C.- pretins președinte al B. și Consiliul Director, precum și pretinsa desfășurare a unei Adunări Generale Ordinare a B. în data de 07.01.2017; natura hotărârilor pretins adoptate care vizează printre altele realegerea președintelui B., vicepreședinților B., Consiliului director, aspecte referitoare la organizarea B., precum și măsuri de stingere a proceselor de judecată în care B. este parte; pretinsa convocare a Adunării Generale s-a realizat de persoane care nu dețin calitatea de organe de conducere ale B. deoarece instanța a dispus, prin hotărâre judecătorească definitivă, suspendarea efectelor pretinselor hotărâri ale unei Adunări Generale convocate în aceleași condiții de nelegalitate la data de 19.03.2016; B. a adus în repetate rânduri la cunoștința membrilor B. că nu a fost convocată și desfășurată nici o Adunare Generală a B. pentru data de 07.01.2017 precum și nelegalitatea acțiunilor întreprinse de către aceste persoane care se recomandă ca fiind noii reprezentanți ai B.. Astfel, s-a reținut că faptele de a participa la pretinsa Adunare Generală Ordinară a membrilor B. din 07.01.2017, desfășurată cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor statutare, precum și pretinderea ulterioară a ocupării de funcții în cadrul B., funcții deținute legal încă din anul 2013 de către alte persoane, au adus în mod evident atingere și au cauzat prejudicii materiale, morale și de imagine grave B. și membrilor acesteia. Apreciindu-se că au fost încălcate grav dispozițiile statutare, Consiliul a votat în unanimitate excluderea și încetarea calității de membru al B. a mai multor persoane printre care și A.. Primul motiv de casare vizează critica potrivit căreia instanța de fond ar fi făcut o interpretare greșită a dispozițiilor statutare ale B. cu privire la do­bândirea și încetarea calității de membru. Recurentul susține ca excluderea unui membru din B. s-ar putea dispune numai în situațiile prevăzute în art. 6 din Anexa nr. 4 la Statutul B.. Înalta Curte constată că această critică este neîntemeiată și nu poate fi primită, având în vedere dispozițiilor art. 8 din Statutul B., potrivit cărora membrii Uniunii au următoarele obligații: - să respecte prevederile prezentului Statut, precum și deciziile luate în: condiții statutare de către organele de conducere ale B.; (...) - să respecte normele deontologice ale breslei scriitoricești și să manifeste grijă față de păstrarea prestigiului B. Potrivit art. 9 lit. b) din Statutul B., Calitatea de membru B. încetează în următoarele cazuri: prin excludere, pentru încălcarea prevederilor Statutului prin fapte care au adus B. prejudicii materiale, morale și de imagine grave. Deciziile de suspendare sau excludere sunt luate de Consiliul B. la propunerea Comisiei de Monitorizare, Suspendare și Excludere, care funcționează conform Regulamentului propriu. Conform art. 6 din Regulamentul CMSE, care face parte integrantă din Statutul B., CMSE poate propune sancționarea sau excluderea din B. a unui membru pentru încălcări grave ale prevederilor prezentului Statut din Cap. 1, art. 2, care au adus prejudicii materiale, morale și de imagine B. De asemenea, CSME poate propune sancționarea sau excluderea din B. a unui membru pentru atac la persoană/denigrare/injurii la adresa B., dar și pentru încălcarea legilor țării, pentru fapte care cad sub incidență penală. Interpretarea trunchiată a dispozițiilor privind sancționarea membrilor oferită de recurent, potrivit căreia, excluderea unui membru din B. ar putea fi dispusă numai în situațiile prevăzute în art. 6 din Anexa nr. 4 la Statut B., nu poate fi primită. În acord cu cele reținute și de instanța de fond, Înalta Curte apreciază că din interpretarea prevederilor art. 8 lit. a) și d) și art. 9 lit. b) din Statut, rezultă că sunt stabilite reguli de conduită generale, impersonale și obligatorii care stabilesc comportamentul de urmat pentru membrii Uniunii, conținutul acestora fiind adus la cunoștința acestora, putând afirma că suntem în prezenta unei veritabile norme juridice care cuprinde toate elementele necesare respectiv dispoziție, ipoteză și sancțiune, fără a putea fi înlăturată de la aplicare conform interpretării propuse de recurent. Și motivul de recurs potrivit căruia prima instanță nu menționează care este prejudiciul, ce valoare are acesta, de ce natură este și de ce este grav, pentru a face aplicarea dispozițiilor art. 9 lit. b) din Statutul B., nu este întemeiat și nu poate fi primit. Înalta Curte constată că instanța de fond reține expres faptul că participarea și exprimarea votului în cadrul unor pretinse adunări generale convocate cu nerespectarea prevederilor statutare a condus la producerea de prejudicii în patrimoniul B.. Într-adevăr, alăturarea la un grup de reformă al B., participarea și exprimarea votului în cadrul adunărilor desfășurate de acesta prin care se urmărește cu încălcarea dispozițiilor statutare și legale, printre altele, schimbarea regimului juridic al B., schimbarea organelor de conducere prin alegerea altora și revocarea celor care ocupau deja aceste funcții, se circumscrie fără echivoc într-un demers care trebuia sancționat. Înalta Curte apreciază că instanța de fond în mod corect a reținut că, în considerarea calității de membru al B., numitul A. avea obligația să cunoască prevederile statutare și implicit pe cele privind modalitatea de convocare și desfășurare a adunărilor generale din cadrul B., neputându-se susține că a participat "la aceste adunări generale considerând că sunt statutare și legale", cu atât mai mult în contextul în care există hotărâre definitivă prin care s-a constatat lipsa efectelor pretinselor hotărâri din 19.03.2016 care ar fi putut să ofere legitimitate persoanelor care au convocat pretinsa adunare din 07.01.2017. Nici susținerea recurentului, potrivit căreia hotărârile judecătorești invocate de prima instanță nu i-ar fi opozabile, întrucât nu a avut calitatea de parte în cadrul acelor litigii, nu este întemeiată și nu poate fi primită. Înalta Curte constată că această chestiune, a opozabilității sentinței civile nr. 5790/05.04.2016, a fost dezlegată în cadrul dosarului nr. x/2016 Prin urmare, nu se poate reține că recurentul ar fi participat la aceste adunări cu bună-credință în considerarea faptului că au fost apreciate ca fiind legale și statutare. În ceea ce privește natura și gravitatea prejudiciului, instanța de fond a motivat aceste elemente, reținând în mod expres faptul că "prin acțiunile sale, împreună cu ceilalți membri care au participat la aceste adunări, a adus evidente prejudicii morale și de imagine pârâtei, contestând legitimitatea organelor de conducere alese conform statului, participând activ la acest adunări" (...) "Faptele reclamantului au atins o anumită gravitate, punând în discuție forma de organizare, respectiv Statutul Uniunii, contrar prevederilor exprese ale acestuia". De asemenea, Înalta Curte constată că și celelalte critici formulate sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect și legal starea de fapt dedusă judecății, hotărârea pronunțată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului și a probatoriilor administrate. Prin urmare, instanța constată că susținerile și criticile recurentului sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind nefondat. În temeiul dispozițiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va obliga recurentul-reclamant la plata sumei de 5540,88 RON, reprezentând cheltuieli de judecată către intimata-pârâtă B..

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.