ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4680/2020

Ședința publică din data de 24 septembrie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 29 mai 2017, sub nr. x/2017, astfel cum a fost precizată ulterior, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației - Direcția Generală Relații Internaționale și Afaceri Europene și Universitatea de Medicină și Farmacie "Victor Babeș" Timișoara, a solicitat instanței să constate nelegalitatea anulării către parat a Scrisorii de acceptare la studii cu nr. x/13.12.2016 emisă pe numele reclamantei.

Pârâtul Ministerul Educației Naționale a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția de nelegalitate a Scrisorii de acceptare la studii nr. x/13.12.2016.

La data de 16 noiembrie 2017, reclamanta și-a precizat cererea de chemare în judecată cu privire la obiectul cererii, în raport de documentația depusă de pârât, respectiv că înțelege să solicite anularea adresei nr. x/27.02.2017 și, totodată, a adresei nr. x/08.03.2017 emisă de Universitatea de Medicină și Farmacie "Victor Babeș" din Timișoara.

Prin sentința civilă nr. 23 din 29 ianuarie 2018, Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele:

- a respins excepția inadmisibilității invocată de reclamanta A. privitor la excepția de nelegalitate a scrisorii de acceptare la studii, ridicată de pârâtul Ministerul Educației Naționale;

- a admis excepția de nelegalitate a Scrisorii de acceptare la studii nr. x/13.12.2016 emisă de pârâtul Ministerul Educației Naționale, în favoarea reclamantei A. și, în consecință, a constatat nelegalitatea acesteia;

- a admis în parte acțiunea precizată formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației Naționale (fost Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice) - Direcția Generală Relații Internaționale și Afaceri Europene și Universitatea de Medicină și Farmacie "Victor Babeș" Timișoara;

- a dispus anularea adresei nr. x/27.02.2017 emisă de pârâtul Ministerul Educației Naționale;

- a respins în rest acțiunea.

Împotriva sentinței civile nr. 23 din 29 ianuarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta A., în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea în parte a sentinței recurate, în sensul respingerii ca inadmisibilă a excepției de nelegalitate a scrisorii de acceptare la studii, invocată de pârâtul Ministerul Educației Naționale.

Recurenta-reclamanta învederează că excepția de nelegalitate poate fi invocată numai în ceea ce privește cazul unui act administrativ cu caracter individual, iar instanța de fond, în mod greșit a considerat că scrisoarea de acceptare la studii, redactată în limba engleză, este un act administrativ unilateral sau individual, în accepțiunea art. 2 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

De asemenea, susține că, întrucât scrisoarea de acceptare la studii nu era redactată în limba oficială a României și nu i-a fost comunicată, aceasta nu îndeplinea condițiile de validitate a unui act administrativ individual, motiv pentru care legalitatea acestui act nu poate fi cercetată pe calea excepției de nelegalitate. În acest sens, face trimitere la jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție care a stabilit că pe calea excepției de nelegalitate reglementată de art. 4 din Legea nr. 554/2004, poate fi cercetată conformitatea cu reglementările cu forță juridică superioară numai a unui act administrativ apt să producă efecte juridice de sine stătătoare.

4.1. Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 12 aprilie 2018, intimatul-pârât Ministerul Educației și Cercetării a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea sentinței recurate, ca fiind temeinică și legală.

În motivare, a arătat că sentința civilă recurată a fost pronunțată cu aplicarea corectă a dispozițiilor incidente în cauză, respectiv a prevederilor art. 1 din Ordinul nr. 3855/2016.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanta A. este nefondat, pentru următoarele considerente:

Recurenta-reclamantă invocă drept motiv de reformare a sentinței primei instanțe greșita soluționare a excepției inadmisibilității invocată în privința excepției de nelegalitate, motiv ce se circumscrie cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, dar cu privire la care se constată că nu este fondat.

Înalta Curte are în vedere că, potrivit acestui motiv de recurs, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale, nu și a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța a recurs la textele de lege aplicabile speței dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit.

În cauza de față aceste motive nu sunt incidente, soluția primei instanțe fiind expresia interpretării și aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura judiciară.

Astfel, urmare a solicitării adresate Ministerului Educației Naționale, reclamantei A. i-a fost eliberată la data de 13 decembrie 2016, Scrisoarea de acceptare la studiile postuniversitare de rezidențiat în România, purtând nr. x/13.12.2016, începând cu anul universitar 2016-2017, în aplicarea prevederilor Ordinului ministrului educației naționale și cercetării științifice nr. 3855/2016, prin care s-a aprobat "Metodologia de primire la studii și școlarizare a cetățenilor străini în unitățile de învățământ preuniversitar/instituțiile de învățământ superior de stat și particular acreditate, în anul școlar/universitar 2016-2017" .

La o dată ulterioară, 27 februarie 2017, prin adresa nr. x, intimatul-pârât Ministerul Educației Naționale a anulat scrisoarea de acceptare la studii a reclamantei, ca urmare a constatării unei erori informatice și a încunoștințat pârâta UMF "Victor Babeș" Timișoara despre acest aspect, solicitându-i și luarea măsurilor care se impun .

În consecință, intimata-pârâtă UMF "Victor Babeș" Timișoara, prin adresa nr. x/08.03.2017, a procedat la încunoștiințarea reclamantei despre măsura de anulare a scrisorii de acceptare la studii .

Împotriva adresei nr. x/27.02.2017, actul de anulare a scrisorii de acceptare la studii, reclamanta a formulat contestație în temeiul art. 1 alin. (6) și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Intimatul-pârât Ministerul Educației Naționale, prin întâmpinarea formulată în dosarul instanței de fond, a invocat excepția de nelegalitate a Scrisorii de acceptare la studii nr. x/13.12.2016.

Critica recurentei-reclamante referitoare la soluția de respingere a excepției inadmisibilității invocată în privința excepției de nelegalitate, este nefondată și, în acord cu opinia primei instanțe, va fi respinsă ca atare.

Potrivit prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, forma în vigoare la data de referință, "Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate."

Se observă că textul legal anterior citat impune condiția ca excepția de nelegalitate să vizeze un act administrativ unilateral cu caracter individual, condiție care, în prezenta cauză, este îndeplinită.

Astfel, art. 2 alin. (1) lit. c) din legea mai sus indicată definește actul administrativ ca fiind actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice, iar elementele esențiale reglementate de această normă pentru calificarea unui act juridic ca act administrativ se regăsesc în cauză.

În speță, scrisoarea de acceptare la studii emisă în favoarea recurentei-reclamante îndeplinește cerințele legale de mai sus, aceasta constituind un act administrativ individual, deoarece o vizează pe recurentă, este emisă de Ministerul Educației Naționale, o autoritate publică centrală, în regim de putere publică, în scopul executării în concret a legii reprezentate de Ordinul nr. 3855/2016, privind aprobarea Metodologiei de primire la studii și școlarizare a cetățenilor străini în unitățile de învățământ preuniversitar/instituțiile de învățământ superior de stat și particular acreditate, în anul școlar/universitar 2016 - 2017, iar emiterea acestui act administrativ dă naștere unui raport juridic prin efectele produse, respectiv acceptarea la studii a recurentei, încadrată astfel sistemului de învățământ postuniversitar românesc (rezidențiat), în domeniul Medicină, în limba română.

Contrar criticilor recurentei-reclamante, referitoare la forma scrisorii de acceptare, în analiza naturii juridice a unui act administrativ, esențiale sunt efectele juridice pe care le produce acesta, natura măsurilor dispuse în conținutul său, iar nu forma sau denumirea sa, iar în acest sens, Înalta Curte are în vedere că, în cauză, sunt aplicabile dispozițiile art. 30 din Ordinul nr. 3855/2016, care reglementează procedura de admitere a candidaților străini în învățământul postuniversitar din România:

a) dosarele se transmit direct la instituțiile de învățământ superior acreditate pentru care optează;

b) instituțiile de învățământ superior evaluează dosarele, conform reglementărilor în vigoare, și comunică MENCS - DGRIAE lista persoanelor propuse pentru eliberarea scrisorii de acceptare la studii;

c) lista candidaților va fi transmisă MENCS până cel târziu la data de 10 martie a fiecărui an, conform machetei prevăzute în anexa nr. 4;

d) lista va fi însoțită de o copie a dosarului candidatului conform art. 29;

e) după analiza dosarului, MENCS emite scrisoarea de acceptare la studii în limba engleză sau franceză, după caz;

f) scrisoarea de acceptare la studii este singurul document necesar și obligatoriu pentru înmatricularea la studii în România a cetățenilor străini;

g) MENCS transmite scrisorile de acceptare la studii instituțiilor de învățământ superior și, după caz, misiunilor diplomatice;

h) dosarele incomplete nu vor fi procesate, fiind declarate respinse. În cazul completării dosarelor, instituțiile de învățământ superior vor relua pașii descriși în procedura de admitere, în vederea procesării acestora de către MENCS;

i) dosarele candidaților respinși sau ale celor care renunță la locul obținut vor fi restituite de instituțiile de învățământ superior, în cel mult 48 de ore de la depunerea cererii, fără perceperea unor taxe suplimentare."

În ceea ce privește trimiterile recurentei-reclamante la jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, acestea nu sunt relevante deoarece se raportează la situații juridice și factuale diferite de cele reținute în prezenta cauză dedusă judecății, astfel că nu vor fi avute în vedere în soluționarea recursului.

Prin urmare, Înalta Curte constată că susținerile și criticile recurentei cu privire la respingerea de către instanța de fond a excepției de inadmisibilitate a excepției de nelegalitate sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar hotărârea instanței de fond este temeinică și legală.

Pentru considerentele expuse, constatând că sentința recurată este legală, nefiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 23 din 29 ianuarie 2018 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 septembrie 2020.