ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4214/2020

Ședința publică din data de 9 septembrie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 30 martie 2017, pe rolul Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României, a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie declarat "admis" și să fie obligată pârâta să îl încadreze și să-i acorde drepturile bănești, prin încheierea unui contract de muncă pe durată nedeterminată, pe un post de auditor public extern vacant în cadrul Curții de Conturi a României - Camera de Conturi a Județului Olt, începând cu data introducerii acțiunii.

Prin sentința civilă nr. 486 din 21 septembrie 2017, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal a respins excepția inadmisibilității acțiunii și a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 486 din 21 septembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, admiterea acțiunii.

În motivarea recursului, reclamantul a susținut că, în desfășurarea concursului pentru ocuparea posturilor de auditor public extern organizat în perioada 25.10.2016 - 25.11.2016, autoritatea pârâtă a încălcat principiile nediscriminării, unitarității, dreptății, egalității de tratament, echității și imparțialității. Deși posturile au fost scoase la concurs în mod unitar, atât pentru structura centrală, cât și pentru structurile teritoriale, existând aceleași condiții de înscriere la concurs, tematică și bibliografie, precum și aceleași standarde și bareme de corectare și evaluare, în cazul posturilor pentru structura teritorială s-a aplicat un tratament inegal și discriminatoriu, fiind impusă completarea cererii tipizate cu opțiunea candidatului pentru o singură cameră de conturi județeană din cadrul structurii teritoriale. În anunțul publicat pentru organizarea concursului nu a existat precizarea expresă din care să rezulte că un candidat nu poate opta în același timp pentru două sau mai multe posturi vacante din cadrul structurii teritoriale, la diferite camere de conturi județene.

A arătat recurentul că instanța de fond nu a avut în vedere precizarea pârâtei din comunicatul din data de 04.11.2016, care diferă de anunțul inițial prin aceea că menționează condiția ocupării posturilor "scoase la concurs", iar nu a posturilor "pentru care au candidat" concurenții. Această precizare a fost eronat interpretată de instanța de fond ca reprezentând o eroare, deși nici pârâta nu susținuse un astfel de argument. Prin menționarea posibilității ocupării posturilor "scoase la concurs", rezultă că nu s-a avut în vedere restricționarea încadrării unui candidat doar pe postul pentru care a optat; în caz contrar, pârâta ar fi menționat că niciun candidat nu poate opta în același timp pentru două sau mai multe posturi vacante și ar fi aplicat aceleași reguli și principii atât pentru structura teritorială, cât și pentru structura centrală.

Astfel, a arătat recurentul-reclamant, pentru ocuparea posturilor vacante în cadrul structurii centrale, deși posturile vacante au fost în departamente diferite, nu s-a solicitat înscrierea într-un anumit departament, chiar dacă departamentele au competențe și atribuții diferite. Este abuzivă și discriminatorie scoaterea la concurs a posturilor aferente structurilor teritoriale la fel ca și la structura centrală, ca un tot unitar, dar cu impunerea înscrierii doar pentru posturile din cadrul anumitor camere de conturi județene, nefiind acceptată depunerea candidaturii pentru două sau mai multe posturi, deși atribuțiile și competențele unui auditor public extern nu diferă de la un post la altul.

Un argument în susținerea tratamentului discriminatoriu îl reprezintă, în opinia recurentului-reclamant, rezultatele obținute de ceilalți candidați, în raport de rezultatul reclamantului, în sensul că, deși acesta a obținut nota medie peste 7.00, au fost declarați admiși 25 de candidați cu note medii mai mici, încadrați în structura centrală și în alte structuri teritoriale. Reclamantul trebuia declarat "admis" întrucât îndeplinea condiția obținerii unei note medii peste 7.00 și a manifestat opțiunea de a ocupa unul dintre posturile scoase la concurs și rămase neocupate. În mod discriminatoriu, abuziv și nejustificat, reclamantul a fost declarat "respins", deși au rămas 92 de posturi neocupate, iar repartizarea pe unul din aceste posturi nu ar fi afectat situația altui candidat.

Reclamantul a solicitat a fi avute în vedere prevederile art. 57 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, apreciind că nu au fost respectate, în cazul concursului la care a participat, principiile competiției deschise, transparenței, meritelor profesionale și competenței, precum și principiul egalității accesului la funcțiile publice.

Totodată, recurentul-reclamant a apreciat că trebuie avute în vedere și alte exemple de organizare și desfășurare a concursurilor de ocupare a posturilor vacante de către structurile centrale ale statului, cu subiecte unice și de către aceeași comisie de concurs pentru toți candidații, din alte domenii de activitate. În aceste cazuri, repartizarea candidaților care au promovat toate probele se realizează în ordinea descrescătoare a mediilor, până la ocuparea posturilor vacante, condiție care a fost precizată de intimata-pârâtă în comunicatul din 04.11.2016, dar care nu a fost respectată.

Recurentul-reclamant a solicitat a fi avute în vedere prevederile art. 6 și 7 din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții de Conturi a României, sub aspectul tratamentului discriminatoriu, reluând aspectele anterior expuse cu privire la notele inferioare obținute de alți candidați care au fost încadrați pe post, precum și pe cele referitoare la diferența dintre condițiile pentru ocuparea unui post în structura teritorială și a unuia în structura centrală.

A apreciat recurentul-reclamant că nominalizarea posturilor detaliat pe camerele de conturi județene trebuia considerată doar o informare pentru candidați, iar nu o condiție imperativă pentru ocuparea unui post.

Ceea ce se contestă în speță este modul de aplicare finală a condițiilor de concurs stabilite de intimata-pârâtă, care au condus la nerepartizarea reclamantului, deși îndeplinea toate condițiile legale și de pregătire profesională ca și ceilalți candidați admiși, instanța de fond apreciind eronat că mențiunea din comunicatul din 04.11.2016 nu afectează condițiile inițiale stabilite la demararea concursului.

De asemenea, a susținut recurentul-reclamant că instanța de fond a reținut în mod eronat că acesta ar fi invocat dispozițiile H.G. nr. 286/2011. În realitate, recurentul a combătut invocarea de către pârâtă a prevederilor acestui act normativ, pe care nu l-a apreciat aplicabil cauzei, întrucât în speță reclamantul nu a contestat modul de evaluare și notare a vreunei probe, ci faptul că nu a fost declarat admis, deși îndeplinea toate condițiile prevăzute de lege.

Prin întâmpinarea înregistrată în dosarul de recurs, intimata-pârâtă Curtea de Conturi a României a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul A. este nefondat, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte va respinge critica reclamantului referitoare la modalitatea de interpretare de către instanța de fond a mențiunilor din comunicatul emis de intimata-pârâtă Curtea de Conturi a României la data de 04.11.2016.

Raționamentul recurentului-reclamant s-a întemeiat pe pretinsul conținut neconcordant dintre anunțul de concurs și comunicatul ulterior al intimatei-pârâte, precum și pe inexistența unei prevederi interdictive în anunțul de concurs cu privire la opțiunea de ocupare a două sau mai multe posturi vacante, concluzionând, astfel, că era permisă ocuparea oricărui post vacant, nu doar a celui pentru care și-a exprimat opțiunea prin cererea de înscriere la concurs.

Acest argument nu poate fi primit de instanța de recurs. Din cuprinsul anunțului de concurs rezultă că posturile scoase la concurs au fost indicate separat pentru structura centrală și structura teritorială, iar în cazul structurii teritoriale au fost nominalizate detaliat pe fiecare cameră de conturi județeană. Organizatorul concursului a precizat în anunț că ocuparea posturilor se va realiza "în ordinea descrescătoate a mediei (notei finale) obținute de candidați, pentru postul/posturile pentru care au candidat". Totodată, în cuprinsul cererii tipizate de înscriere la concurs, există o rubrică unde candidatul trebuia să indice postul pe care dorește să îl ocupe în cadrul structurii centrale sau structurii de conturi cu post vacant, conform anunțului publicat, rubrică pe care reclamantul a completat-o olograf cu opțiunea de a candida pentru un post în cadrul Camerei de Conturi a Județului Dolj.

Înalta Curte apreciază că informațiile din conținutul anunțului de participare sunt redactate într-o manieră lămuritoare, clară, stabilind indubitabil că fiecare concurent candidează pentru posturile vacante din cadrul unei singure structuri teritoriale, până la ocuparea acestora, iar nu pentru toate posturile din structurile teritoriale, până la ocuparea tuturor posturilor vacante, cum în mod greșit a susținut recurentul. Această împrejurare este confirmată și de comunicatul pârâtei din data de 02.11.2016, cuprinzând lista rezultatelor obținute la proba scrisă pentru ocuparea posturilor vacante de auditor public extern, vacante în cadrul structurii centrale și teritoriale, în raport cu nota "obținută de către fiecare candidat, pentru postul pentru care s-au înscris și au candidat", listă în cuprinsul căreia rezultatele candidaților sunt afișate separat pentru camera de conturi centrală și pentru fiecare cameră de conturi județeană .

Prin urmare, Înalta Curte constată că nu era necesară o prevedere expresă în anunțul de concurs, din care să rezulte că un candidat nu poate opta pentru două sau mai multe posturi, astfel cum susține recurentul-reclamant, această opțiune fiind în mod evident înlăturată prin modul de configurare a anunțului de concurs și a cererii tipizate de înscriere la concurs.

În acest context trebuie interpretat și comunicatul Curții de Conturi din 04.11.2016, în cuprinsul căruia s-a menționat că vor fi declarați "admis" candidații care au obținut cel puțin media 7 la probele de concurs "până la ocuparea postului/posturilor de auditor public extern - scoase la concurs, conform anunțului publicat."

Pe de-o parte, instanța de recurs reține că reclamantul a interpretat această sintagmă într-o manieră deficitară, fără a avea în vedere înțelesul integral al textului, care face trimitere la posturile scoase la concurs conform anunțului publicat, anunț care, așa cum s-a arătat anterior, prevede posibilitatea cadidării la un singur post, din cadrul unei singure structuri teritoriale.

Pe de altă parte, printr-un comunicat privitor, în esență, la organizarea probei interviului, nu se pot modifica condițiile inițiale ale concursului din cuprinsul anunțului de concurs, fără a exista o manifestare de voință expresă, incontestabilă, a autorității în acest sens. Or, poziția pârâtei a fost constant exprimată, în sensul că nu a intenționat, prin comunicatul din 04.11.2016, să aducă vreo modificare condițiilor de desfășurare a concursului, astfel cum au fost expuse prin anunțul de concurs.

Calificarea pe care instanța de fond a dat-o acestei mențiuni din comunicat ca reprezentând o eroare a autorității nu este de natură a nega argumentele anterior expuse, întrucât și în cazul în care mențiunea nu reprezintă o eroare, aceasta nu poate fi valorificată în sensul confirmării voinței autorității pârâte de a permite candidatura concurenților pentru toate posturile vacante, până la ocuparea acestora, indiferent de structura teritorială pentru care candidatul a optat la data depunerii cererii de înscriere.

În concluzie, mențiunile din cuprinsul comunicatului din 04.11.2016 au fost corect interpretate de instanța de fond, acestea neconstituind o modificare a condițiilor de desfășurare a concursului din anunțul inițial.

Pe cale de consecință, Înalta Curte va respinge, ca nefondate, și susținerile recurentului potrivit cărora lista posturilor vacante din anunțul de concurs are doar un caracter informativ pentru candidați. Această listă stabilește numărul de posturi disponibil în fiecare cameră de conturi județeană, candidații urmând a-și exercita opțiunea și a concura pentru posturile din cadrul unei singure structuri teritoriale. De altfel, organizarea concursului pentru ocuparea posturilor grupate pe fiecare structură teritorială în parte reprezintă o constantă în procedura de recrutare a auditorilor publici externi din cadrul Curții de Conturi a României, după cum rezultă și din anunțul privind organizarea concursului din perioada 28 ianuarie-23 februarie 2017 .

Un alt set de critici formulate de recurentul-reclamant se referă la aceea că, deși posturile au fost scoase la concurs în mod unitar, atât pentru structura centrală, cât și pentru structurile teritoriale, existând aceleași condiții de înscriere la concurs, tematică și bibliografie, precum și aceleași standarde și bareme de corectare și evaluare, în cazul posturilor pentru structura teritorială s-a aplicat un tratament inegal și discriminatoriu prin obligativitatea exercitării opțiunii pentru un singur post vacant.

Înalta Curte va respinge și aceste critici, ca nefondate. Chiar dacă posturile scoase la concurs sunt identice în privința competențelor auditorului public extern, iar autoritatea a stipulat aceleași condiții de participare, tematică și bibliografie pentru toți concurenții, indiferent de structura în cadrul căreia candidează, aceste împrejurări nu pot fi considerate a reprezenta un tratament discriminatoriu, de natură a afecta drepturile sau interesele legitime ale recurentului.

Reclamantului i-a fost aplicată aceeași procedură de concurs ca celorlalți concurenți, respectiv a depus cererea de înscriere pe formularul tipizat pus la dispoziția tuturor candidaților, și-a exercitat opțiunea de a candida, la alegere, pentru una din structurile teritoriale sau centrale, la fel ca ceilalți concurenți și a fost declarat "respins" conform procedurii general aplicate tuturor candidaților. Pentru a ne afla în prezența unei discriminări ar trebui reliefată aplicarea unui tratament inegal în cazuri identice, or recurentul-reclamant nu a făcut dovada existenței unei situații similare, în care autoritatea să fi procedat altfel decât în cazul său (respectiv ar fi declarat "admis" un candidat pentru un post dintr-o altă structură teritorială decât cea pentru care a optat).

Concursul s-a desfășurat în condițiile art. 11 și 13 din Statutul auditorului public extern din cadrul Curții de Conturi, toți concurenții, inclusiv reclamantul, având cunoștință de condițiile de participare, dar și de posibilitatea de a candida pentru un singur post din cadrul unei singure structuri. După cum în mod corect a arătat intimata-pârâtă, candidații înscriși la concurs nu au concurat toți pentru toate posturile înscrise la concurs, ci doar pentru posturile pentru care au optat. Din această perspectivă, este nerelevant și argumentul reclamantului, referitor la notele mai mici obținute de candidați declarați admiși (față de nota pe care el a obținut-o), întrucât acești candidați nu au concurat cu reclamantul pentru posturile la care acesta s-a înscris, din cadrul Camerei de Conturi a Județului Olt, ci pentru posturi din structura centrală sau alte structuri teritoriale.

Nefondate sunt și argumentele recurentului privitoare la procedurile de recrutare profesională derulate pentru ocuparea posturilor vacante în alte structuri centrale ale statului, din alte domenii de activitate, întrucât fiecare autoritate este organizată și își desfășoară activitatea în temeiul normelor specifice proprii, care nu pot fi aplicate prin similitudine în cazul altor structuri.

În concluzie, Înalta Curte constată că în speță nu s-a dovedit existența unui tratament discriminatoriu și/sau abuziv, aplicat de Curtea de Conturi a României cu privire la situația recurentului-reclamant și nici a încălcării prevederilor legale invocate de acesta, din cuprinsul Statutului auditorului public extern din cadrul Curții de Conturi, al Regulamentului de organizare și funcționare a Curții de Conturi a României sau a principiilor stipulate de prevederile art. 57 alin. (3) din Legea nr. 188/1999.

Cât privește critica referitoare la dispozițiile H.G. nr. 286/2011, Înalta Curte constată că susținerile reclamantului din cuprinsul răspunsului la întâmpinare depus la fond au fost în sensul neaplicării acestui act normativ în speță, contrar argumentelor pârâtei din cuprinsul întâmpinării. Prin urmare, instanța de fond a reținut în mod greșit că reclamantul s-ar fi prevalat de dispozițiile H.G. nr. 286/2011. Dar caracterul eronat al acestui considerent nu este suficient pentru reformarea soluției pronunțate pe fondul cauzei, atât timp cât invocarea H.G. nr. 286/2011 reprezintă doar o apărare a pârâtei, iar soluția recurată nu a depins de aceasta, ci s-a bazat pe analiza motivelor de nelegalitate susținute de reclamant, pe care le-a găsit a fi neîntemeiate.

Pentru aceste considerente, constatând că nu este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, în temeiul prevederilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul A., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 486 din 21 septembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 septembrie 2020.