Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 17.06.2021

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3744/2021

HOTĂRÂRE
17.06.2021
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3744/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 17 iunie 2021 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul acțiunii. Circumstanțele cauzei. Hotărârea primei instanțe 1.1. Prin cererea înregistrată, la data de 28.05.2019, pe rolul Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Colegiul Medicilor din România, anularea actului administrativ individual emis de pârât sub nr. x/18.10.2018 și, pe cale de consecință, obligarea pârâtului la înscrierea specialității "medicină generală" în Certificatul de membru al Colegiului Medicilor din România, conform calificării profesionale dobândite.

La 21.10.2019, reclamanta a formulat cerere modificatoare și completatoare a cererii de chemare în judecată, prin care a arătat că înțelege să cheme în judecată pe pârâții Colegiul Medicilor Argeș și Colegiul Medicilor din România, solicitând anularea Deciziei nr. 12/11.04.2017 emise de Colegiul Medicilor Argeș, anularea actelor administrative individuale emise sub nr. x/18.10.2018 și nr. y/25.04.2019 de către Colegiul Medicilor din România și obligarea pârâtului Colegiul Medicilor din România la înscrierea calificării profesionale de "medic de medicină generală" în Certificatul de membru al Colegiului Medicilor din România și eliberarea certificatului de membru corespunzător calificării profesionale de "medic de medicină generală" dobândite de reclamantă.

Prin sentința civilă nr. 2390 din 25 iunie 2020, Tribunalul București a respins cererea de disjungere a primului capăt de cerere, formulată de pârâtul Colegiul Medicilor Argeș, a admis excepția necompetenței materiale și teritoriale și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești. 1.2. Prin sentința civilă nr. 98 din 6 octombrie 2020, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal. A reținut instanța dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și faptul că reclamanta are reședința în București.

A apreciat că, în mod tradițional, doctrina s-a pronunțat în sensul că noțiunea de "domiciliu" se referă la adresa unde reclamantul locuiește efectiv, astfel că, în raport cu mențiunea de pe cartea de identitate a reclamantei, potrivit căreia în perioada 20.03.2019-19.09.2019 locuința efectivă a fost stabilită în București, competența aparține Curții de Apel București. 2. Hotărârea celei de-a doua instanțe Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal la data de 09.11.2020. Prin încheierea de ședință din 7 ianuarie 2020 pronunțată în Dosarul nr. x/2020, Tribunalul Argeș, secția civilă a admis excepția de litispendență și a dispus înaintarea cauzei având ca obiect anularea Deciziei nr. 12/2017 emise de Colegiul Medicilor Argeș către Curtea de Apel București.

Prin sentința civilă nr. 505 din 6 aprilie 2021, Curtea a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. A reținut instanța dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. x și faptul că reclamanta are domiciliul în Pitești, județul Argeș. Constatând ivit conflict negativ de competență, Curtea a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu soluționarea acestuia. 3. Considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență Înalta Curte reține că, fiind vorba de un litigiu de contencios administrativ, în ceea ce privește competența teritorială de soluționare a cauzei, dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 212/2018, dispun că "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său.

Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.". 3.1. Aspectele care au generat conflictul negativ de competență vizează înțelesul noțiunii de "domiciliu" în sens procedural, a diferenței juridice dintre această noțiune și aceea de "reședință", precum și a efectului pe care această distincție îl produce asupra competenței instanței de judecată. Potrivit art. 87 din C. civ., prin "domiciliu" se înțelege locul unde persoana fizică declară că are locuința principală, iar "reședința" este locul unde persoana fizică are locuința secundară. Cele două noțiuni nu se suprapun din punct de vedere al evidenței populației, iar dovada fiecăreia se realizează prin mențiuni diferite în actul de identitate.

De asemenea, în cuprinsul C. proc. civ. se regăsește utilizarea alternativă a celor două sintagme, însă doar în scopul asigurării legalității procedurii de citare, respectiv înștiințării corespunzătoare a părților aflate în litigiu, cu privire la existența și obiectul pricinii. 3.2. Or, în materia contenciosului administrativ, dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 statuează că reclamantul se adresează exclusiv instanței de la domiciliul său. Se observă, așadar, că legiuitorul nu a utilizat alternativ, ca în cazul procedurii de citare, cele două sintagme, textul de lege referindu-se expres la domiciliul reclamantului și nu la reședința acestuia. Cum dispozițiile art. 10 alin. (3) anterior menționate sunt de strictă interpretare, nu se poate deroga de la competența teritorială exclusivă astfel reglementată, iar reclamantul trebuie să se adreseze instanței de la domiciliul său, neavând un drept de opțiune între mai multe instanțe.

4. Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel Pitești, secția de contencios administrativ și fiscal. PENTRU ACESTE MOTIVE,

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Colegiul Medicilor din România și Colegiul Medicilor Argeș în favoarea Curții de Apel Pitești, secția de contencios administrativ și fiscal. Definitivă. Pronunțată astăzi, 17 iunie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2023-04-26
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2111/2023
Ședința publică din data de 26 aprilie 2023 Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 17 iunie 2021 sub nr. x/2021 pe rolul Tribunalului Vâlcea, secț
ÎCCJ 2024-04-10
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2080/2024
Ședința publică din data de 10 aprilie 2024 Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții
ÎCCJ 2021-04-15
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2481/2021
Ședința publică din data de 15 aprilie 2021 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea înregistrată pe rolul Tribun
ÎCCJ 2022-03-30
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 685/2022
Ședința publică din data de 30 martie 2022 asupra cauzei de față, constată următoarele: I. Cererea de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 18.11.2020 pe rolul Tribunalului București, secția a II-a
ÎCCJ 2022-03-02
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1228/2022
Ședința publică din data de 2 martie 2022 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea formulată pe rolul Tribunalului Vâlcea – secția a II-a Civilă la
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă