ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 366/2020

Ședința publică din data de 23 ianuarie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 07 august 2017, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, solicitând obligarea pârâtei la emiterea, în termen de 15 zile, a răspunsului final (deciziei) la plângerea unică înregistrată la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal sub nr. x din 7 iulie 2017, obligarea pârâtei la plata eventualelor cheltuieli de judecată

Prin sentința civilă nr. 338/2017 din 24 octombrie 2017, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Împotriva sentinței civile nr. 338/2017 din 24 octombrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a formulat recurs reclamantul A., întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței civile recurate și admiterea cererii de chemare în judecată, în subsidiar solicitând trimiterea cauzei spre rejudecare.

Intimata-pârâtă Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a depus întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului, în raport de dispozițiile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 677/2001, precum și excepția netimbrării recursului, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând cu prioritate, în condițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepțiile invocate de intimata-pârâtă, Înalta Curte constată că excepția netimbrării este nefondată, urmând să admită excepția inadmisibilității recursului, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.

În ceea ce privește excepția netimbrării recursului, Înalta Curte constată că, astfel cum a stabilit în mod corect și Curtea de Apel Cluj prin încheierea din 23.10.2017, acțiunea este scutită de plata taxei de timbru, potrivit art. 18 alin. (3) din Legea nr. 677/2001.

În raport de dispozițiile art. 28 din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora "Dacă legea nu prevede altfel, este scutită de la plata taxei judiciare de timbru orice cerere pentru exercitarea unei căi de atac, ordinare și extraordinare, împotriva hotărârii judecătorești prin care a fost soluționată o acțiune sau cerere scutită, potrivit legii, de taxă judiciară de timbru", Înalta Curte constată că și prezenta cerere de recurs este scutită de la plata taxei de timbru.

În ceea ce privește excepția inadmisibilității recursului, instanța de control judiciar reține următoarele aspecte:

Intimata-pârâtă s-a pronunțat asupra plângerii formulate de reclamant în temeiul dispozițiilor Legii nr. 677/2001 prin răspunsul din 04.08.2017, prin care i-a adus la cunoștință reclamantului că cererea sa este în curs de soluționare, urmând a i se comunica rezultatul investigațiilor efectuate.

Potrivit dispozițiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta".

Conform prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 677/2001, "(1) Împotriva oricărei decizii emise de autoritatea de supraveghere în temeiul dispozițiilor prezentei legi operatorul sau persoana vizată poate formula contestație în termen de 15 zile de la comunicare, sub sancțiunea decăderii, la instanța de contencios administrativ competentă. Cererea se judecă de urgență, cu citarea părților. Soluția este definitivă și irevocabilă".

Legea nr. 677/2001 stabilește în sarcina pârâtei obligația de a soluționa plângerile adresate de persoanele lezate, prin pronunțarea unei decizii care, indiferent de conținutul său, se atacă potrivit prevederilor art. 26 din Legea nr. 677/2001.

Legea nu prevede alte soluții procedurale, în funcție de soluția dată plângerii, nu distinge cu privire la regimul căilor de atac, raportat la intitularea actului administrativ prin care s-a răspuns plângerii. Or, ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus (unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie sa distingem).

Astfel, atât timp cât actul administrativ este emis ca urmare a analizării unei plângeri formulate în condițiile art. 25 din Legea nr. 677/2001, art. 26 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 este aplicabil inclusiv în ceea ce privește caracterul definitiv al hotărârii pronunțate supra fondului.

Prin urmare, reținând incidența dispozițiilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 677/2001, raportat la art. 483 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recurentul-reclamant nu are deschisă calea de atac exercitată împotriva hotărârii atacate, care nu face parte din categoria celor supuse recursului, având caracter definitiv.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 457 alin. (1) și art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge excepția netimbrării, va admite excepția inadmisibilității și va respinge recursul, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția netimbrării recursului, invocată de intimata-pârâtă Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Admite excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimata-pârâtă Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 338/2017 din 24 octombrie 2017 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 ianuarie 2020.