ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 15.06.2021

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3633/2021

HOTĂRÂRE
15.06.2021
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3633/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 15 iunie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 09.02.2018, sub nr. x/2018, reclamanta A. S.A. Craiova a chemat în judecată pârâții Ministerul Finanțelor Publice, Serviciul de soluționare a plângerilor prealabile și a contestațiilor și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova, solicitând:

• în principal, anularea Deciziei nr. 64/P/04.08.2017 emisă de Ministerul Finanțelor Publice, Serviciul de soluționare a plângerilor prealabile și a contestațiilor, privind soluționarea plângerii prealabile formulată de societate împotriva Dispoziției obligatorii nr. CRR-AIF 1405/04.05.2017 emisă de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova, admiterea excepției prematurității emiterii dispoziției obligatorii, respectiv anularea dispoziției;

• în subsidiar, anularea în parte a Deciziei nr. 64/P/04.08.2017 în sensul anulării art. 1 din decizie și anularea în tot a Dispoziției obligatorii nr. CRR-AIF 1405/04.05.2017 emisă de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova,

• obligarea pârâților, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința nr. 536/2018 din 5 decembrie 2018, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția autorității relative de lucru judecat; a admis în parte acțiunea, în teză subsidiară, formulată de reclamanta A. S.A. Craiova, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice, Serviciul de soluționare a plângerilor prealabile și a contestațiilor și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice - Craiova; a anulat în parte Decizia 64/P/04.08.2017 și în parte Dispoziția obligatorie 1405/04.05.2017 în ceea ce privește măsura 1; a obligat pârâtele la plata către reclamantă a sumei de 2190 RON, cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova în nume propriu și pentru Ministerul Finanțelor Publice, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurenta-pârâtă invocă greșita aplicare și interpretare a normelor de drept material incidente, respectiv a dispozițiilor art. 430 alin. 1 C. proc. civ. în ceea ce privește soluționarea cauzei prin admiterea excepției autorității de lucru judecat în raport de soluția pronunțată prin sentința nr. 487/21.09.2017 în dosarul nr. x/2017.

Recurenta-pârâtă arată că prima instanță a interpretat și aplicat nelegal dispozițiile art. 430 alin. 1 C. proc. civ. deoarece prezenta cauză are un obiect total diferit de cel soluționat anterior prin sentința nr. 487/21.09.2017.

În prezenta cauză legalitatea actelor contestate respectiv a Deciziei nr. 64/4.08.2017 și a dispoziției obligatorie nr. 1405/4.05.2017 privește măsura 1 respectiv dacă reclamanta a respectat prevederile din contractul de mandat nr. x/1.02.2013 prin care au fost încredințate pentru anii 2014-2015 atribuțiile de conducere organizare și gestionare a A. S.A. numitului B..

Prin sentința anterioară față de care s-au aplicat dispozițiile art. 304 (1) C. proc. civ. s-a constatat imposibilitatea efectuării unui nou control economico-financiar față de reclamantă - ca operator economic ținând cont de faptul că a fost supusă unui control cu același obiect de către de Conturi.

În recurs se invocă și greșita aplicare a dispozițiilor art. 276 C. proc. civ. în ceea ce privește obligarea recurentei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată.

Se solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

La dosar intimata-reclamantă a formulat întâmpinare și concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat pe considerentul că instanța de fond a interpretat și aplicat corect dispozițiile art. 430 alin. 1 C. proc. civ. în ceea ce privește Măsura 1 anulată cuprinsă în actele contestate.

Analizând recursul declarat în raport de aspectele invocate Curtea îl apreciază pentru următoarele considerente ca fondat, în cauză fiind îndeplinite condițiile motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. respectiv greșita interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 430 alin. 1 C. proc. civ.

În cauză, prima instanță a admis în mod nelegal excepția autorității relative de lucru judecat și a dispus anularea în parte a Deciziei nr. 64/P/4.08.2017 și în parte Dispoziția obligatorie nr. 1405/4.05.2017 în ceea ce privește Măsura nr. 1.

În opinia Curții, nu erau îndeplinite condițiile prevăzute de art. 430 alin. 1 C. proc. civ. în raport de cele dispuse prin sentința nr. 487/21.09.2017 nedefinitivă la data pronunțării sentinței recurate.

În cauză nu a existat o identitate parțială de obiect pe Măsura nr. 1 cele dispuse prin sentința civilă nr. 487/21.09.2017 neavând înrâurire asupra legalității actelor contestate.

Astfel, prin sentința din 21.09.2017 s-a constatat imposibilitatea efectuării unui nou control de către autoritatea publică pârâtă în condițiile suprapunerii ca obiective, cu un control anterior al Curții de Conturi.

Iar actele contestate în prezenta cauză au ca obiect pe fond pe Măsura nr. 1, verificarea legalității și respectării prevederilor din contractul de mandat nr. x din 1.02.2013 prin care au fost încredințate pentru anii 2014-2015 atribuții de conducere și gestionare a societății către numitul B. și legalitatea impunerii măsurii privind recuperarea sumei de 7.200 RON remunerație acordată acestei persoane fizice.

Acestea urmează a fi verificate de prima instanță în rejudecare, în raport de susținerile părților actelor depuse și cadrul legal, acest obiect neavând legătură cu cele dispuse prin sentința nr. 487/21.09.2017 în sensul art. 430 alin. 1 C. proc. civ.

Față de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 496-407 C. proc. civ. va admite recursul și va casa sentința atacată, acțiunea fiind în mod nelegal soluționată pe excepția autorității relative de lucru judecat.

Se va trimite cauza spre soluționare aceleiași instanțe pentru a fi verificată pe fond legalitatea actelor contestate.

Dat fiind soluția de casare cu trimitere aspectul de nelegalitate privind cheltuielile de judecată nu va fi analizat în această fază procesuală.

Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova în nume propriu și pentru Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței nr. 536/2018 din 5 decembrie 2018 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 iunie 2021 .

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2020-02-18
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 937/2020
Ședința publică din data de 18 februarie 2020 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curț
ÎCCJ 2021-10-21
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4863/2021
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată, inițial, pe rolul Tribunalului Dolj, secția
ÎCCJ 2023-03-13
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1405/2023
Ședința publică din data de 13 martie 2023 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei I.1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții
ÎCCJ 2022-01-11
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 33/2022
admis acțiunea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții A.N.A.F. - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova și Ministerul Finanțelor Publice; a anulat dispoziția obligatorie nr. x/13.07.2017 emisă de A
ÎCCJ 2024-11-19
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5308/2024
Ședința publică din data de 19 noiembrie 2024 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios
Sursă