ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3504/2021

Obiectul cererii de chemare în judecată 1.1. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Fetești la data de 06.07.2017, sub numărul x/2017, contestatoarea A. a chemat în judecată pârâții Primăria Municipiului Fetești prin Primar și B. - Șef Serviciu taxe și impozite din cadrul primăriei Municipiului Fetești, solicitând anularea somației nr. x/08.06.2017 și a titlului executoriu x/08.06.2017. 1.

Prin sentința civilă nr. 1103 din 21.09.2017, Judecătoria Fetești a admis excepția necompetenței materiale a unei astfel de instanțe și a declinat soluționarea cauzei în favoarea Tribunalului Ialomița. 1.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Ialomița, secția civilă sub nr. x/2017 care, prin sentința civilă nr. 288 din data de 26.02.2018, a admis excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârâta Primăria Municipiului Fetești și a respins, ca intrată în puterea lucrului judecat, cererea formulată de reclamanta A., prin mandatar C., în contradictoriu cu pârâții Primăria Municipiului Fetești - prin Primar și B. - Șef Serviciu taxe și impozite din cadrul primăriei Municipiului Fetești. 1.

Împotriva acestei sentințe a declarant, la data de 28.03.2018, recurs reclamanta A., prin mandatar C., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și, în rejudecarea cauzei, admiterea cererii de chemare în judecată. 1.

Prin încheierea de ședință pronunțată la data de 04.10.2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a dispus, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., suspendarea judecării recursului. 2. Hotărârea instanței de fond Prin decizia nr. 2400 din 05.09.2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția perimării și a constatat intervenită perimarea recursului formulat de recurenta-reclamantă A., prin mandatar C., împotriva sentinței civile nr. 288 din data de 26.02.2018 pronunțate de Tribunalul Ialomița, secția civilă, în dosarul nr. x/2017. 3. Calea de atac exercitată în cauză Împotriva deciziei nr. 2400 din 05.09.2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs recurenta A., prin mandatar C., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate, în sensul suspendării perimării și al repunerii în termen a dosarului nr. x/2017, în vederea reluării judecării cauzei. 4. Încheierea de suspendare a judecății Prin încheierea de ședință din 20.05.2020, Înalta Curte a dispus suspendarea judecării recursul declarat de recurenta A., prin mandatar C., în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatând că niciuna dintre părți, deși legal citate, nu s-a înfățișat la strigarea pricinii și nici nu a solicitat în scris judecarea cauzei în lipsă. II. Soluția instanței de recurs Examinând excepția de perimare, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 416 alin. (1) și (2) C. proc. civ.: "(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță." Totodată, potrivit dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.: "(1) Judecătorul va suspenda judecata: (...) 2. Când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă." Înalta Curte constată că, la termenul de judecată din data de 20 mai 2020, a fost dispusă suspendarea judecării recursului, având în vedere lipsa părților, legal citate, la strigarea pricinii, precum și nedepunerea la dosar a unei cereri scrise de judecare în lipsă. Încheierea de ședință din data de 20 mai 2020 reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, de la această dată începând să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., termen care s-a împlinit la data de 20 noiembrie 2020. Înalta Curte reține și faptul că în cauză nu a fost formulată de către părți, înăuntrul termenului de perimare, nicio cerere de redeschidere a procesului, potrivit art. 415 pct. 1 C. proc. civ., nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură și nu subzistă vreunul din cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu de către instanța de judecată. În consecință, față de lipsa de diligență a părților, care a condus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni, Înalta Curte constată intervenită sancțiunea perimării recursului, potrivit dispozițiilor art. 420 și art. 421 alin. (2) din C. proc. civ. PENTRU ACESTE MOTIVE,