ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 28.05.2020

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2123/2020

HOTĂRÂRE
28.05.2020
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2123/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 12 iunie 2019 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a suspendat judecata recursului declarat de recurenții-reclamanți A. și B. prin mandatar C., împotriva sentinței civile nr. 1869/29.11.2017 pronunțată de către Tribunalul Ialomița, secția civilă în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimații-pârâți PRIMĂRIA MUNICIPIULUI FETEȘTI PRIN PRIMAR și D. ÎN CALITATE DE PRIMAR AL MUNICIPIULUI FETEȘTI și cu intimatul-chemat în garanție STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE până la îndeplinirea de către recurenții-reclamanți a obligației stabilită prin încheierile de ședință din data de 07.02.2019 și, respectiv 04.04.2019.

Împotriva hotărârii din data de 12 iunie 2019 reclamanții A. și B. prin mandatar C., au formulat recurs.

Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepția nulității recursului în condițiile art. 489 alin. (2) raportat la art. 499 C. proc. civ.

Instanța de control judiciar constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Conform art. 488 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere pentru ipotezele prevăzute la pct. 1-8.

Cererea de recurs trebuie să cuprindă arătarea motivelor de casare și dezvoltarea lor, condiția legală a dezvoltării motivelor implicând determinarea greșelilor anume imputate, o minimă expunere a criticii în fapt și în drept, arătarea probelor pe care se bazează.

Textul legal se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalității invocate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale, în lipsa acestor mențiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute de art. 488 pct. 1-8.

Potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.

Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport cu dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Motivele de recurs sunt instituite prin dispoziții procedurale speciale, de strictă interpretare, ce nu pot fi extinse prin analogie la situații ce nu au fost avute în vedere la legiferare, și trebuie să vizeze numai nelegalitatea hotărârii atacate, spre deosebire de C. proc. civ. anterior în care motivele vizau și netemeinicia acesteia.

Înalta Curte constată că recurenții-reclamanți nu au formulat nicio critică posibil a fi circumscrisă motivelor de nelegalitate prevăzute de textul legal, apte să conducă la casarea hotărârii recurate.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) și art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmează a constata nulitatea recursului.

Constată nulitatea recursului formulat de A. și B. prin mandatar C. împotriva încheierii din 12 iunie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 mai 2020.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2020-03-25
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 799/2020
părților, iar prin încheierea din 11.03.2020, a fost fixat termen de judecată pentru soluționarea recursului în cameră de consiliu, fără citare părți, la data de 25.03.2020. La data de 09.03.2020, recurenții au formulat puncte de vedere la
ÎCCJ 2021-05-18
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1087/2021
și B., împotriva sentinței civile nr. 955/A din data de 20 iunie 2017, pronunțată de Tribunalul Ialomița, în contradictoriu cu intimatul-pârât Primarul Municipiului Fetești și a schimbat în parte sentința atacată, în sensul că a anulat în p
ÎCCJ 2023-05-04
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2365/2023
. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., calea de atac astfel promovată fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel București sub același număr de dosar x/2020 La termenul din data de 29 noiembrie 2021, în temeiul dispozițiilor art. 400 C. proc
ÎCCJ 2021-06-09
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3504/2021
Ședința publică din data de 9 iunie 2021 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată 1.1. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Jude
ÎCCJ 2020-03-11
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1518/2020
împotriva Sentinței civile nr. 6120 din 9 octombrie 2018, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal. Împotriva Sentinței civile nr. 6120 din 9 octombrie 2018, pronunțată de Tribunalul București, se
Sursă