ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3201/2021
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3201/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 26 mai 2021
Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 07.04.2020, sub nr. x/2020, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N. si O., în contradictoriu cu pârâtul Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist instaurat in Romania în perioada 1945-1989, au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:
- anularea actului administrativ - Instrucțiunea nr. 1 pentru comunicarea rezultatelor demersurilor întreprinse si finalizarea măsurilor stabilite prin decizia de prelungire a termenului de reanalizare a măsurilor dispuse prin decizia nr. 4/18.07.2018
- suspendarea actului administrativ menționat mai sus, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
Prin sentința civila nr. 3813/04.09.2020, Tribunalul București, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale a acestuia, invocată prin întâmpinare și, pe cale de consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții A. și B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N. și O. în Contradictoriu cu pârâtul Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist instaurat în România În Perioada 1945-1989, în favoarea Curții de Apel București.
În argumentele expuse în susținerea soluției, instanța a reținut că, în cauză este atacat un act emis de o autoritate publică centrală, respectiv Secretariatul de Stat pentru Recunoasterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist instaurat in Romania in perioada 1945-1989, autoritate emitentă ce se încadrează, în accepțiunea Legii nr. 554/2004, în palierul teritorial al administrației publice centrale, competența în primă instanță de solutionare a cauzei fiind atrasă în favoarea Curtii de Apel.
Suplimentar, instanța a mai reținut că natura juridică a dreptului litigios nu se circumscrie raporturilor de serviciu ale functionarilor publici, pentru a fi aplicabile dispoz.art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019, criteriul dat de statutul profesional al reclamantilor fiind indiferent.
Învestită, cu soluționarea cauzei, Curtea de Apel București, prin sentința nr. 1110 din 30 octombrie 2020, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat comtența de soluționare acuzei de soluționare a cauzei privind pe reclamanții A. și B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N. Și O. în Contradictoriu cu Pârâtul Secretariatul de Stat Pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist Instaurat În România În Perioada 1945-1989, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.
Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat soluționarea cauzei și, prin urmare a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea conflictului.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că Instrucțiunea nr. 1 a fost emisă însă de pârât în exercitarea atribuțiilor prev. de art. 4 alin. (3) din H.G. nr. 563/2014 potrivit căruia "SSRML îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin acte normative pentru domeniul său de activitate" și are ca obiect actualizarea componenței Comisiei desemnată prin Ordinul Secretariatului de Stat nr. 186/8.11.2019 de constituire pentru punerea în executare a Măsurii II 1 din Decizia 4/18.07.2018 a Curții de Conturi a României, pentru actualizarea sumei de 67.104 RON până la data recalculării, potrivit legii, a salariului de bază și a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare de care beneficiază personalul; propuneri privind modalitatea de recuperare și virare la bugetul de stat a acestor sume; stabilirea întinderii prejudiciului reprezentând venituri de natură salarială acordate în mod necuvenit angajaților, respectiv actualizarea sumei de 67.104 RON.
Prin urmare, reține instanța, în condițiile în care actul administrativ a cărui anulare se solicită privește constituirea unei comisii în vederea stabilirii întinderii unui prejudiciu reprezentând venituri de natură salarială ce ar fi fost acordate în mod necuvenit angajaților și adoptarea măsurilor de recuperare și virare la bugetul de stat a acestor sume, prezentul litigiu are ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public (reclamanții fiind funcționari publici, salariați ai pârâtului).
Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență
Înalta Curte, ca instanță competentă să soluționeze conflictul, conform art. 135 alin. (3) și alin. (5) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în primă instanță în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.
Pentru a hotărî astfel, va reține, din expunerea rezumativă a lucrărilor dosarului că reclamanții din prezenta cauză au solicitat, în principal, anularea actului administrativ, respectiv Înstrucțiunea nr. 1 din 2 aprilie 2020 emisă de pârâtul Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, care privește constituirea unei comisii în vederea stabilirii întinderii unui prejudiciu reprezentând venituri de natură salarială ce ar fi fost acordate în mod necuvenit angajaților și adoptarea măsurilor de recuperare și virare la bugetul de stat a acestor sume.
Astfel, reclamanții au înțeles să învestească instanța cu un veritabil litigiu referitor la raportul lor de muncă, în calitate de funcționari publici în cadrul Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat În România în Perioada 1945-1989.
Faptul că, pentru a atinge finalitatea dorită, reclamanții au solicitat anularea actului administrativ care, într-adevăr, este emis de o autoritate centrală, nu are nicio relevanță în determinarea competenței de soluționare în fond a cauzei, obiectul acțiunii vizând protecția drepturilor subiective rezultate din raporturile de muncă dintre părți.
În contenciosul administrativ, competența materială este determinată de natura actului administrativ ce face obiectul litigiului, potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, mai precis de emitentul actului.
Împrejurarea că persoanele vătămate au chemat în judecată în calitate de pârât și o autoritate publică centrală nu atrage, în mod automat, competența de judecată a cauzei în primă instanță în favoarea Curții de Apel, din acest punct de vedere cum s-a reținut prin prezenta, important fiind caracterul unitar al acțiunii formulată de reclamanți prin care se urmărește protecția pe cale judiciară a drepturilor subiective rezultate din raportul lor de muncă.
Reținând că prezentul litigiu este circumscris unui raport juridic de drept administrativ, decelarea competenței materiale urmează a fi efectuată prin raportare la prevederile art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ.
Astfel, în conformitate cu dispozițiile evocate, cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe.
Or, astfel cum dispun prevederile sus menționate, în lipsa unei reglementări exprese cu privire la competență în această situație pentru a fi în cazul de excepție, competența de soluționare aparține secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, conform dispozițiilor art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, indiferent de emitentul actului.
Pentru considerentele arătate mai sus, prin raportare la art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența materială de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a Ccontencios administrativ și fiscal.
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții C., G., K., O., B., F., J., N., A., D., H., L., E., I. și M. și pârâtul Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 mai 2021.