ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3149/2021

Ședința publică din data de 26 mai 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 6 iunie 2017, pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP. și QQ., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Suceava și Ministerul Finanțelor Publice, au solicitat:

- anularea Hotărârii Colegiului de Conducere al Curții de Apel Suceava nr. 11 din 27 aprilie 2017 și a Deciziei nr. 123 din 23 mai 2017 a Președintelui Curții de Apel Suceava, în ceea ce privește valoarea de referință sectorială care a fost avută în vedere la stabilirea salariilor de bază brute lunare ale reclamanților și data de la care s-a dispus aplicarea pentru a unei valori de referință sectoriale de 405 RON majorată cu 10% potrivit Legii nr. 293/2015 și obligarea pârâtei Curtea de Apel Suceava la emiterea unei noi decizii de încadrare pentru reclamanții, personal auxiliar de specialitate și conex din cadrul Tribunalului Suceava prin care să se dispună ca stabilirea salariilor de bază brute lunare în ceea ce ne privește să se facă prin raportare la o valoare de referință sectorială de 405 RON, majorată cu 10% potrivit Legii nr. 293/2015 pentru perioada 9 aprilie 2015 - 30 septembrie 2016;

- obligarea pârâților Curtea de Apel Suceava și Tribunalul Suceava la repararea prejudiciului creat prin neaplicarea prevederilor Legii nr. 71/2005 și a unei valori de referință sectorială de 405 RON, majorată cu 10% potrivit Legii nr. 293/2015 respectiv la plata despăgubirilor reprezentând diferențele salariale între veniturile ce le-ar fi obținut prin aplicarea corespunzătoare a Legii nr. 71/2015 si a unei valori de referință sectorială de 405 RON, majorată cu 10% potrivit Legii nr. 293/2015 si salariile efectiv încasate pentru perioada 9 aprilie 2015 - 30 septembrie 2016, sumă care să fie actualizată cu rata inflației si dobânda legale aferentă, de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată până la data plătii efective;

- obligarea pârâtului Ministerul Justiției, în calitate de ordonator principal de credite, la emiterea unor grile unice de salarizare pentru personalul auxiliar de specialitate si conex, la nivelul cel mai mare aflat în plată pentru fiecare funcție din familia ocupațională Justiție, cu luarea în considerare a grilelor de salarizare stabilite în baza acelorași acte normative, pentru personalul auxiliar și conex din cadrul Parchetelor și din cadrul Curților de Apel care au admis contestațiile și au dispus recalcularea salariilor potrivit grilelor de la Parchete, conform Deciziei Curții Constituționale nr. 794/2016 și a Deciziei nr. 23 din 26 septembrie 2016, pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

2.1. Prin sentința civilă nr. 287 din 30 ianuarie 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele:

(i) a respins excepția inadmisibilității, invocată de pârâtul Ministerul Justiției, ca neîntemeiată;

(ii) a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice și a respins cererea în contradictoriu cu acești pârâți, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă;

(iii) a admis în parte cererea formulată de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., RR., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP. și QQ., în contradictoriu cu pârâții Curtea de Apel Suceava și Tribunalul Suceava;

(iv) a anulat în parte Decizia nr. 123/23.05.2017 a Președintelui Curții de Apel Suceava și Hotărârea nr. 11/27.04.2017 a Colegiului de Conducere al Curții de Apel Suceava în ceea ce privește data recalculării indemnizațiilor de încadrare cu luarea în considerare a unei valori de referință sectorială de 405 RON, respectiv a unei valori de referință sectoriale de 445,5 RON;

(v) a obligat pârâta Curtea de Apel Suceava să emită reclamanților decizii de stabilire a drepturilor salariale individuale producătoare de efecte juridice astfel în perioada 09.04.2015 - 30.11.2015, cu luarea în considerare a unei valori de referință sectorială de 405 RON, iar în perioada 01.12.2015 -30.09.2016, cu luarea în considerare a unei valori de referință sectorială de 445,5 RON;

(vi) a obligat pârâtul Tribunalul Suceava să plătească fiecărui reclamant diferențele salariale rezultate aferente perioadei 09.04.2015-30.09.2016, precum și actualizarea acestora cu indicele de inflație și dobânda legală aferente perioadei de la data scadenței fiecărui venit salarial lunar și până la data plății efective;

(vii) a respins în rest cererea, ca neîntemeiată.

2.2. Prin încheierea din 2 aprilie 2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis în parte cererea de îndreptare a erorilor materiale, formulată de reclamantele C., D., H., M., J., FF., MM. și JJ. și a dispus îndreptarea erorilor materiale strecurate în cuprinsul sentinței civile nr. 287 din 30 ianuarie 2018, prin indicarea corectă a numelor și prenumelor reclamanților C., D., H., M., FF., MM. și JJ. și nu C., D., H., RR., FF., MM. și JJ., cum din eroare s-a menționat.

Totodată, prima instanță a respins cererea formulată de petenta J., ca nefondată.

Împotriva sentinței civile nr. 287 din 30 ianuarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, au declarat recurs pârâții Curtea de Apel Suceava și Tribunalul Suceava, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, respingerea acțiunii, ca rămasă fără obiect.

În motivarea recursului, pârâții au susținut că pretențiile reclamanților au rămas fără obiect ca urmare a emiterii de către Președintele Curții de Apel Suceava a Deciziei nr. 143/14.06.2018, prin care s-au stabilit drepturile salariale cuvenite reclamanților prin raportare la valoarea de referință sectorială de 421,36 RON, pentru perioada 09.04.2015 - 30.11.2015, respectiv de 463,5 RON, pentru perioada 01.12.2015 - 31.12.2017. Pe cale de consecință, a rămas fără obiect și pretenția accesorie vizând plata dobânzii legale și actualizarea cu indicele de inflație a sumelor reprezentând diferențe salariale.

Intimații-reclamanți și intimații-pârâți nu au depus întâmpinări față de cererea de recurs.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția lipsei de interes în susținerea recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerentele:

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi inițiat și întreținut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziții aplicabile și în cazul căilor de atac.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmărește cel ce învestește o instanță de judecată cu o cerere (acțiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât și în căile de atac.

Întrucât cauza de față are drept obiect anularea actelor administrative de stabilire a drepturilor salariale cuvenite reclamanților, corelativ cu obligarea pârâților angajatori la emiterea unei noi decizii, în acord cu prevederile legale invocate de reclamanți, în stabilirea interesului procesual al susținerii recursului se au în vedere și modificările survenite ulterior pronunțării hotărârii atacate, respectiv actele administrative emise în vederea punerii în aplicare a sentinței recurate.

Înalta Curte reține că, potrivit înscrisurilor de la dosar, la data de 14.06.2018, Președintele Curții de Apel Suceava a emis Decizia nr. 143, prin care a recalculat cuantumul indemnizației de încadrare brute lunare și al sporurilor cuvenite reclamanților, prin raportare la valoarea de referință sectorială de 421,36 RON pentru perioada 09.04.2015 - 30.11.2015, respectiv de 463,5 RON pentru perioada 01.12.2015 - 31.12.2017. Totodată, s-a prevăzut o plată eșalonată a diferențelor salariale rezultate din aplicarea acestei decizii, începând cu luna august 2018.

În raport de această împrejurare, Înalta Curte reține că, în prezent, nu mai subzistă interesul procesual al susținerii recursului, având în vedere că recurenta-pârâtă Curtea de Apel Suceava, anterior promovării căii de atac, și-a îndeplinit obligațiile stabilite prin sentința de fond, cu efectul unei recunoașteri implicite a pretențiilor reclamanților. Prin urmare, interesul de a acționa al recurenților-pârâți nu mai este actual, potrivit art. 33 din C. proc. civ., astfel că nu este îndeplinită condiția de exercitare a căii de atac referitoare la justificarea unui interes, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.

Pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția lipsei de interes în susținerea recursului și va respinge recursul declarat de pârâții Curtea de Apel Suceava și Tribunalul Suceava, ca lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția lipsei de interes în susținerea recursului.

Respinge recursul declarat de pârâții Curtea de Apel Suceava și Tribunalul Suceava împotriva sentinței civile nr. 287 din 30 ianuarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 mai 2021.