ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3103/2020

Cadrul procesual Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov la data de 07.06.2016, reclamanta a solicitat: 1. Obligarea pârâtei Agenția Națională pentru Protecția Mediului să prezinte toate actele tehnice și administrative contestate care nu au fost comunicate reclamantei sau nu au fost făcute publice;

Suspendarea procedurii de atribuire;

Anularea parțială a rezultatelor pentru poziția 16 AECN și poziția 17 ONRC și a tuturor documentelor administrative referitoare la acestea (fișe de punctaj și rapoarte de evaluare);

Anularea rezultatelor contestațiilor pentru poziția 17 ONCR și a tuturor documentelor administrative referitoare la acestea (fișe de punctaj și rapoarte de evaluare privind contestația);

Anularea rezultatelor finale ale sesiunii nr. 2/2016 privind atribuirea ariei protejate, inclusiv a raportului final de evaluare a sesiunii de custodie, care include și raportul comisiei de contestații și aprobarea acestuia de către conducătorul autorității responsabile;

Obligarea ANPM să nu atribuie aria protejată și să nu încheie convenție de custodie în cadrul sesiunii 2/2016, respectiv să includă această arie în sesiunea de atribuire următoare rămânerii definitive a hotărârii instanței, în caz contrar să o atribuie către ONCR și să semneze convenția de custodie cu aceasta. Prin precizarea la acțiune, reclamanta a arătat că înțelege să solicite și anularea convenției nr. 57/08.07.2016, precum și introducerea în cauză a Asociației pentru Educație și Conservarea Naturii. Prin încheierea din data de 26.10.2016, s-a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâtă a Asociației pentru Educație și Conservarea Naturii. 2. Soluția instanței de fond Prin sentința nr. 189/F/2016 din 20 decembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal a fost respinsă acțiunea astfel cum a fost formulată și precizată și a fost obligată reclamanta să plătească pârâtei Asociația pentru Educație și Conservarea Naturii suma de 3000 RON reprezentând cheltuieli de judecată. 3. Cererea de recurs Împotriva sentinței nr. 189/F/2016 din 20 decembrie 2016 pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta Organizația Națională Cercetașii României - Filiala Brașov "A.", criticând-o pentru nelegalitate, criticile invocate putând fi încadrate în motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. În motivare, recurenta a arătat că instanța de fond a reprodus apărările și susținerile pârâtelor, fără a intra în analiza fondului problemei. În contestație, contracandidatul său a obținut punctaj maxim, deși situația era similară cu cea a reclamantei. Totodată, a menționat că nu au fost analizate următoarele aspecte: convenția de custodie poartă două numere din aceeași dată, 57/08.07.2016 și 461/08.07.2016, iar la final se spune că prezenta convenție s-a încheiat la 14.07.2016. Raportul comisiei de contestații este semnat de cinci membri și doi observatori, deci lipsește o semnătură. În raportul final de evaluare al sesiunii se menționează că urmează să fie încheiate convențiile de custodie în 15 zile calendaristice, deși art. 27 alin. (1) din Metodologie prevede 15 zile lucrătoare; documentul nu este semnat de niciun membru al comisiei. În raportul de selecție întocmit la 09.06.2016 figurează patru observatori, deși procedura stabilită la art. 23 lit. f) din Metodologie stabilește că participă doar trei observatori, iar toate semnăturile celor patru observatori sunt identice. Niciun observator din cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură nu a participat la decizia finală din 09.06.2016. A mai arătat recurenta că instanța de fond a reținut în mod greșit că motivele de nelegalitate invocate cu ocazia dezbaterilor nu pot fi analizate deoarece nu au fost invocate prin contestația administrativă, întrucât de aceste aspecte a luat cunoștință cu prilejul comunicării actelor aflate în posesia Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, cu prilejul prezentei acțiuni. 4. Apărările intimaților Intimata-pârâtă Asociația pentru Educație și Conservarea Naturii a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată efectuate în recurs. În motivare, a arătat că toate criticile recurentei sunt neîntemeiate, întrucât instanța de fond a cercetat fondul cu privire la motivele de nulitate privind acordarea punctajului contestat, respectiv a analizat fișele de punctaj și rapoartele de evaluare, stabilind în final că punctajul a fost acordat corect în ceea ce privește criteriul II - Capacitate științifică. Totodată, în mod corect instanța de fond a reținut că recurenta nu poate contesta punctajul acordat intimatei, având în vedere dispozițiile art. 26 alin. (1) din OMMSC nr. 1052/2014. Cu privire la motivele de nelegalitate invocate cu ocazia dezbaterilor, instanța de fond a reținut în mod corect că acestea nu pot fi analizate, cât timp nu au fost invocate prin contestația administrativă. II. Soluția instanței de recurs Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat. 2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante. Reclamanta a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune prin care a solicitat: 1. Obligarea pârâtei Agenția Națională pentru Protecția Mediului să prezinte toate actele tehnice și administrative contestate care nu au fost comunicate reclamantei sau nu au fost făcute publice; 2. Suspendarea procedurii de atribuire; 3. Anularea parțială a rezultatelor pentru poziția 16 AECN și poziția 17 ONRC și a tuturor documentelor administrative referitoare la acestea (fișe de punctaj și rapoarte de evaluare); 4. Anularea rezultatelor contestațiilor pentru poziția 17 ONCR și a tuturor documentelor administrative referitoare la acestea (fișe de punctaj și rapoarte de evaluare privind contestația); 5. Anularea rezultatelor finale ale sesiunii nr. 2/2016 privind atribuirea ariei protejate, inclusiv a raportului final de evaluare a sesiunii de custodie, care include și raportul comisiei de contestații și aprobarea acestuia de către conducătorul autorității responsabile; 6. Obligarea ANPM să nu atribuie aria protejată și să nu încheie convenție de custodie în cadrul sesiunii 2/2016, respectiv să includă această arie în sesiunea de atribuire următoare rămânerii definitive a hotărârii instanței, în caz contrar să o atribuie către ONCR și să semneze convenția de custodie cu aceasta. Prin încheierea de ședință din 28.10.2016 s-a luat act că reclamanta a renunțat la punctul 2 al cererii introductive. Ulterior, reclamanta a solicitat și anularea convenției nr. 57/08.07.2016, solicitând introducerea în cauză a Asociației pentru Educație și Conservarea Naturii. Soluția primei instanțe de respingere a acțiunii este legală, fiind împărtășită și de instanța de control judiciar pentru că reflectă interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale pertinente, în raport cu situația de fapt rezultată din probele administrate în cauză. Cu titlu prealabil, Înalta Curte reține că recurenta-reclamantă nu a încadrat recursul într-unul dintre motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., însă, în raport de criticile de nelegalitate invocate, constată că acestea se circumscriu cazului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. În motivarea recursului, recurenta-reclamantă a criticat faptul că instanța de fond a reprodus apărările și susținerile pârâtelor, fără a intra în analiza fondului problemei și a arătat că, în contestație, contracandidatul său a obținut punctaj maxim, deși situația era similară cu cea a reclamantei. Înalta Curte constată că instanța de fond a analizat lista rezultatelor evaluării dosarelor de candidaturi, precum și dacă punctajul acordat de comisia de evaluare a fost corect, reținând că dosarul de candidatură trebuie să cuprindă curriculum vitae semnat și datat, diplomele de studii ale personalului implicat în administrarea ariei naturale protejate, din care să rezulte experiența în domeniul ariilor naturale protejate și expertiză în domeniul conservării speciilor și habitatelor pentru care a fost desemnată aria naturală protejată sau, după caz, în domeniile protecția mediului, biologie, ecologie, cercetare în domeniul științelor naturale, management al resurselor naturale regenerabile, activități de educație. Față de înscrisurile depuse la dosarul cauzei, în mod corect a constatat instanța de fond că numai două dintre persoanele propuse, respectiv B. și C. îndeplinesc condiția de a deține studii în domeniul "silvicultură". În ceea ce privește celelalte două persoane propuse, a reținut că D. are studii de drept și sociologie, din curriculum vitae rezultând o activitate ce se încadrează în specializările deținute, iar E. este licențiată în psihologie-pedagogie și are competențe ca formator. Astfel, în mod corect comisia a acordat reclamantei un punctaj de 10 din 15 puncte. În ceea ce privește susținerile recurentei în sensul că, în contestație, contracandidatul său a obținut punctaj maxim, deși situația era similară cu cea a reclamantei, Înalta Curte reține prevederile art. 26 alin. (1) din OMSV 1052/2014, potrivit cărora: "(1) Solicitanții pot contesta punctajele acordate de Comisia de evaluare propriilor dosare de candidatură depuse, în termen de două zile lucrătoare din momentul afișării rezultatelor evaluării." Recurenta a mai formulat o serie de critici în sensul că nu au fost analizate de instanța de fond următoarele aspecte: convenția de custodie poartă două numere din aceeași dată, 57/08.07.2016 și 461/08.07.2016, iar la final se spune că s-a încheiat convenția la 14.07.2016; lipsește o semnătură pe raportul comisiei de contestații, acesta fiind semnat de cinci membri și doi observatori; în raportul final de evaluare al sesiunii se menționează că urmează să fie încheiate convențiile de custodie în 15 zile calendaristice, deși art. 27 alin. (1) din Metodologie prevede 15 zile lucrătoare; documentul nu este semnat de niciun membru al comisiei; în raportul de selecție întocmit la 09.06.2016 figurează patru observatori, deși procedura stabilită la art. 23 lit. f) din Metodologie stabilește că participă doar trei observatori, iar toate semnăturile celor patru observatori sunt identice; niciun observator din cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură nu a participat la decizia finală din 09.06.2016. Însă, în ceea ce privește aceste aspecte, Înalta Curte constată, în acord cu instanța de fond, că acestea nu puteau fi analizate, nefiind invocate prin contestația administrativă. Astfel, Înalta Curte constată că aceste critici exced motivelor de fapt și de drept care au fost formulate de recurenta-reclamantă prin contestația administrativ-jurisdicțională, dar și celor regăsite în acțiunea introdusă pe rolul instanței de contencios administrativ și fiscal competente. Aceste motive au fost formulate de către recurenta-reclamantă abia la termenul de judecată din 07.12.2016, cu ocazia concluziilor pe fondul cauzei. Aceste susțineri nu au fost puse în discuția părților și nu au făcut obiectul cercetării judecătorești. Partea interesată se poate adresa instanței competente, însă este obligată să se raporteze la criticile formulate în cadrul contestației administrative, neputând aduce în cuprinsul cererii de chemare în judecată elemente care nu au putut fi analizate în procedura prealabilă. Modificările aduse art. 8 din Legea nr. 554/2004 prin Legea nr. 212/2018, în sensul că persoana vătămată nu mai este ținută, la formularea acțiunii în anulare, de motivele invocate în plângerea prealabila, nu sunt aplicabile prezentei cauze, modificarea legislativă intrând în vigoare ulterior sesizării instanței. În acest context, instanța de fond a apreciat în mod corect că motivele de nelegalitate nu pot fi analizate întrucât nu au făcut obiectul contestației administrative. Concluzionând, instanța de control judiciar apreciază că nu este fondat motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. și că instanța de fond a realizat o corectă aplicare și interpretare a dispozițiilor legale incidente cauzei. În condițiile art. 453 din C. proc. civ., Înalta Curte va obliga recurenta-reclamantă la plata sumei de 3000 RON cheltuieli de judecată către intimata-pârâtă Asociația pentru Educație și Conservarea Naturii, reprezentând onorariu avocațial, dovedit prin depunerea la dosarul instanței de recurs a facturii nr. x/09.06.2017 și extrasului de cont din 16.06.2017 cu privire la suma de 1500 RON, precum și a facturii nr. x/15.10.2019 și chitanței nr. x/22.10.2019 cu privire la suma de 1500 RON. 2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de Organizația Națională Cercetașii României - Filiala Brașov A. împotriva sentinței nr. 189/F/2016 din 20 decembrie 2016 pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. PENTRU ACESTE MOTIVE,