ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 21.01.2021

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 299/2021

HOTĂRÂRE
21.01.2021
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 299/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 21 ianuarie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 13.12.2016 reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC. au solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției anularea ordinului nr. 3532/C/28.09.2016 anexa I și II/2 și obligarea pârâtului la emiterea de noi ordine de încadrare în funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate la nivelul maxim aflat în plată la nivel național pentru funcții similare care să includă majorările de 2%, 5% și 11% acordate prin hotărâri judecătorești definitive aflate în plată încă din anul 2015.

Prin sentința nr. 1499 din data de 28 martie 2018 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins excepția inadmisibilității, excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției și excepția prescripției, a admis acțiunea formulată de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției, a dispus anularea parțială a ordinului M.J. nr. 3532/C/2016 și a anexelor în ceea ce-i privește pe reclamanți, a obligat pârâtul să emită pentru reclamanți noi ordine de salarizare care să includă majorările de 2%, 5%, 11% din anul 2015, respectiv 9.04.2015, iar pentru reclamanta CC. să aibă în vedere și sporul de doctorat și a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție în interes propriu formulată de DDD..

Împotriva sentinței a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției criticând-o pentru nelegalitate și, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii și respingerea acțiunii ca fiind rămasă fără obiect.

În esență, recurentul a arătat că, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, la acest moment pretențiile reclamanților au fost satisfăcute prin emiterea O.M.J. nr. 2066/C/2018, în acord cu prevederile deciziei CCR nr. 794/2016 și ale Ordinului Președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 75/15.03.2018.

Astfel, prin Ordinul nr. 2066/2018 s-a stabilit că începând cu data de 9.04.2015, respectiv 1.12.2015, reclamanții beneficiază de o indemnizație brută de încadrare stabilită prin raportare la o valoare de referință sectorială de 421,36 RON, respectiv de 463,5 RON, iar în acest context acțiunea a rămas fără obiect.

De asemenea, în privința reclamantei CC. s-a precizat faptul că prin O.M.J. nr. 1475/C/2017 i-a fost acordat sporul de doctorat începând cu data de 9.04.2015.

Intimații-reclamanți, deși au fost legal citați, nu au depus întâmpinare și nu au formulat apărări în cauză.

Examinând cu prioritate, potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția lipsei de interes în susținerea recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi inițiat și întreținut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziții aplicabile și în cazul căilor de atac.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmărește cel ce învestește o instanță de judecată cu o cerere (acțiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât și în căile de atac.

Întrucât cauza de față are drept obiect obligarea recurentului-pârât la emiterea unor noi ordine de încadrare salarială, în acord cu prevederile legale invocate de reclamanți, în stabilirea interesului procesual al susținerii recursului trebuie avute în vedere și modificările survenite ulterior pronunțării hotărârii atacate, respectiv actele administrative emise în vederea punerii în aplicare a sentinței recurate.

Înalta Curte reține că Ministerul Justiției a emis Ordinul nr. 2066/C/2018, prin care a dispus recalcularea cuantumului indemnizațiilor de încadrare brute lunare și al sporurilor cuvenite reclamanților, la nivelul maxim permis de prevederile legale, începând cu data de 09.04.2015.

În raport de această împrejurare, se constată că, în prezent, nu mai subzistă interesul procesual al susținerii recursului, având în vedere că recurentul-pârât, ulterior promovării căii de atac, și-a îndeplinit obligațiile stabilite prin sentința instanței de fond, cu efectul unei recunoașteri implicite a pretențiilor reclamanților.

Cum interesul de a acționa al pârâtului nu mai este actual, potrivit art. 33 C. proc. civ., se constată că nu este îndeplinită condiția de exercitare a căii de atac referitoare la justificarea unui interes, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din același cod, ceea ce face de prisos analizarea în concret a criticilor din recurs .

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) și art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția lipsei de interes în susținerea recursului și va respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției, ca fiind lipsit de interes.

Admite excepția lipsei de interes în susținerea recursului, invocată din oficiu.

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției împotriva sentinței nr. 1499 din data de 28 martie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca fiind lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 ianuarie 2021.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-01-20
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 258/2021
Ședința publică din data de 20 ianuarie 2021 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei. Cererea de chemare în judecată. Prin cererea înregistrată la data de 11.01.2018, re
ÎCCJ 2022-09-27
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4210/2022
Ședința publică din data de 27 septembrie 2022 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Ape
ÎCCJ 2023-11-16
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5427/2023
lor ce se vor emite, diferențele de drepturi salariale rezultate, în raport de vechimea efectivă în funcție, corect determinată; - obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu prezenta cauză. Reclamanta a depus cerer
ÎCCJ 2021-04-13
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2339/2021
Ședința publică din data de 13 aprilie 2021 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregi
ÎCCJ 2021-09-29
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4266/2021
calculată de la momentul intrării în magistratură; (ii) obligarea pârâților la plata drepturilor salariale restante pentru o perioadă de 3 ani anterioară introducerii cererii de chemare în judecată, actualizate cu rata inflației până la pla
Sursă