ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2956/2021

Ședința publică din data de 19 mai 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 26.04.2017, reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic - Organism Intermediar POSDRU, a solicitat anularea Decizie de recuperare a sumelor acordate nejustificat pentru proiectele finanțate în cadrul schemei de ajutor de stat sau de minimis.

Prin Decizia nr. 1068/12.04.2017, a cărei anulare se solicită, s-a stabilit că societatea reclamantă trebuie să returneze suma de 9.534,88 RON (7.532,16 RON creanță principală + 2.002 RON dobânda calculată până la data de 28.02.2017; reținându-se că suma de 9.248,83 RON reprezintă contribuție din fonduri UE, din care 19.42,64 RON reprezentă dobânda și 286,05 RON contribuția publică națională de la bugetul de stat, din această ultimă sumă 60,08 RON reprezentând dobânda calculată până la data de 28.02.2017.

Prin sentința nr. 3583 din 09 octombrie 2017 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins excepția necompetenței materiale ca neîntemeiată și a respins acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic - Organism Intermediar POSDRU, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., criticând-o pentru nelegalitate. A invocat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii de fond și rejudecarea cauzei, cu consecința admiterii acțiunii și anulării Deciziei nr. 1068 din 12.04.2017.

3.1. Argumentând motivul de casare invocat, potrivit căruia hotărârea de fond a fost pronunțată cu interpretarea și aplicarea greșită a normelor de drept material, recurenta-reclamantă a susținut, în esență, că prin decizia a cărei anulare o solicită a fost în mod nelegal constatată neeligibilitatea unor cheltuieli reprezentând cheltuieli aferente liniei bugetare h - Alte cheltuieli suplimentare, care nu se încadrează în lista cheltuielilor eligibile, intimatul-pârât Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic - Organism Intermediar POSDRU considerând că aceste cheltuieli trebuie restituite în baza prevederilor art. 39 alin. (4) lit. d) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008.

În opinia recurentei-reclamante suma solicitată de către pârât reprezintă o cheltuială eligibilă, în subsidiar considerând că aceasta a fost acceptată la plată de către furnizor, astfel că nu se impune a fi restituită.

Evocă recurenta-reclamantă dispozițiile art. 1 alin. (2) din Contractul de finanțare, în temeiul cărora apreciază că este aplicabil art. 39 din Regulamentul nr. 800/2008. În acest sens, apreciază că sumele incluse cu titlu de cheltuieli sunt eligibile, deoarece a făcut dovada respectării condițiilor stabilite de furnizor pe tot parcursul implementării proiectului, aceasta fiind și rațiunea pentru care a beneficiat de programul "calificarea și recalificarea angajaților proprii, premise ale creșterii competitivității firmei, a calității și productivității muncii în domeniul construcțiilor" pentru o perioadă de implementare stabilită între 02.08.2010-31.07.2011 și un buget în cuantum de 253.000 RON, din care 7.467 RON cheltuieli neeligibile și 245.733 RON cheltuieli eligibile.

Susține că, potrivit Ghidului solicitantului 2009 cheltuielile în cuantum de 9415,20 RON reținute în decizia emisă de pârât sunt considerate cheltuieli eligibile, fiind prezentate spre rambursare și aprobate, astfel încât nu pot fi considerate ajutor de stat acordat de AMPOSDRU fără respectarea schemelor de minimis.

De asemenea, conform art. 39 alin. (4), lit. f) din Regulamentul nr. 800/2008, sunt cheltuieli eligibile și costurile de personal ale participanților la formare și costurile indirecte generale (administrative, chirie, cheltuieli generale),considerând recurenta-reclamantă că scopul legiuitorului a fost acela de a acoperi o arie de acoperire vastă a acestor cheltuieli, lăsată la aprecierea furnizorului, în funcție de specificul activității sale.

Subliniază recurenta că în cazul său cheltuielile au fost aprobate în mod corect și legal de către furnizorul măsurii, în acord cu prevederile art. 25 din O.U.G. nr. 77/2014.

Totodată, apreciază că nu a prezentat nicio cheltuială nejustificată având în vedere că la capitolul buget, anexat contractului de finanțare, au fost prevăzute și aprobate cheltuielile în discuție, motiv pentru care nu se poate reține că societatea ar fi săvârșit vreo abatere, în accepțiunea art. 1 alin. (2) din Regulamentul nr. 2988/1995.

În plus, solicită a se observa că în toate cererile de rambursare formulate a indicat în mod concret și separat fiecare cheltuială efectuată, toate cheltuielile purtând viza pârâtului Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic - Organism Intermediar POSDRU.

În subsidiar, în ipoteza în care nu se va aprecia că sunt eligibile cheltuielile în litigiu, recurenta-reclamantă solicită a se constata că nu datorează întreaga sumă, prezentând următorul raționament: "Se arată că debitul solicitat este alcătuit din 7532,16 RON creanță principală și 2002,72 RON dobândă. Or, dacă scădem din 7467 RON - suma acordată prin finanțare ca și cheltuială neeligibilă - 7532,16 RON suma solicitată de CNDIPT prin Decizia contestată, rămâne doar suma de 65 RON ce ar putea fi solicitată de CNDIPT".

3.2. În cadrul unei noi critici subsumate motivului de casare invocat, recurenta-reclamantă solicită a se analiza mențiunile inserate în pagina 5 a Deciziei contestate, unde se indică suma de 9415 RON cu titlu de alte cheltuieli suplimentare, care ar reprezenta 5% din cheltuielile de la lit. a)-f).

Or, în opinia acesteia, dacă ar fi adunate sumele respective (81.000+32.773+95.385), ar rezulta suma de 209.158 RON, respectiv 10.457,9 RON echivalentul procentului de 5%, care nu reprezintă suma reținută de pârât corespunzătoare procentului de 5%.

3.3. În final, recurenta-reclamantă contestă suma solicitată de pârât cu titlu de dobândă, considerând că această solicitare nu are un temei legal, contrar susținerilor pârâtului în sensul aplicabilității dispozițiilor art. 42 din O.U.G. nr. 66/2011.

În cadrul acestei critici partea subliniază că se pot calcula dobânzi doar după momentul comunicării deciziei de impunere și în caz de neplată a acesteia, printr-o altă decizie, astfel că nu datorează suma de 2002,72 RON considerată a fi solicitată prematur. De altfel, consideră că nu datorează suma reținută cu titlu de creanță principală, ceea ce înseamnă că nu datorează nici dobânda, aceasta trebuind să fie calculată la debitul real.

Printr-un memoriu separat transmis la dosar, recurenta-reclamantă a mai susținut, în dezvoltarea motivelor de recurs invocate, faptul că instanța de fond a reținut în mod greșit că prin cheltuielile efectuate a depășit procentul de 5% la care era îndreptățită în temeiul Ghidului solicitantului și Ordinului MMFESS nr. 1652/2010, anexe la contractul de finanțare, care permit efectuarea unor cheltuieli suplimentare în procent de 5%.

Intimatul-pârât Ministerul Educației Naționale - Direcția Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței de fond, considerând că prima instanță a pronunțat o hotărâre legală, în raport de considerentele hotărârii pe care le apreciază ca fiind corecte, contrar criticilor formulate prin cererea de recurs.

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate, a argumentelor invocate în apărare de către intimatul-pârât prin întâmpinarea formulată în cauză, precum și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Prin decizia nr. 1068/12.04.2017 emisă de pârâtul Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic - Organism Intermediar POSDRU s-a dispus recuperarea sumelor acordate nejustificat pentru proiectele finanțate în cadrul schemei de ajutor de stat sau de minimis, înregistrată sub nr. CNDIPT_01/1068/24.04.2017, pentru suma de 9415,2 RON și dobândă 2002,72 RON, încheiată la data de 28.02.2017 pentru proiectul x denumit "Calificarea și recalificarea angajaților proprii, premise ale creșterii competitivității firmei, a calității și productivității muncii în domeniul construcțiilor", beneficiar fiind societatea S.C. A. S.R.L..

Suma stabilită drept creanță bugetară reprezintă cheltuieli suplimentare efectuate de către recurenta-reclamantă pe parcursul implementării proiectului, aceasta încălcând prevederile Ghidului solicitantului 2009, secțiunea 13.2 lit. h), motiv pentru care s-a stabilit că au caracter neeligibil cheltuielile în valoare de 9.415,20 RON, din care: 7.306,19 RON contribuție UE, 225,97 RON contribuție națională și 1993,04 RON contribuție privată. Totodată, au fost calculate dobânzi aferente contribuțiilor UE și naționale în valoare totală de 2.002,72 RON.

În dezvoltarea motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-reclamantă a susținut că instanța de fond a interpretat și a aplicat în mod greșit dispozițiile contractului de finanțare, anexa 2, pct. 5, reținând, în temeiul acestor prevederi, că societatea era îndreptățită să perceapă 5% din totalul costurilor directe cu titlu de cheltuieli suplimentare, mai puțin cheltuielile de tip FEADR, dar, din cuprinsul cererii de rambursare au rezultat cheltuieli de tip FEADR în procent de 8,34%, depășindu-se astfel acel procent de 5% din costurile FEADR.

5.1. Apreciază recurenta-reclamantă că instanța de fond a interpretat greșit probele administrate în cauză și normele de drept material, respectiv dispozițiile art. 39 alin. (4) lit. f) din Regulamentul nr. 800/2008, a căror aplicabilitate în cauză consideră că instanța nu a respectat-o. Totodată, susține că toate cheltuielile efectuate au fost acordate cu viza CNDIPT, acest organism verificând fiecare cheltuială în parte și aprobându-le în mod individual.

În plus, consideră că cheltuielile solicitate la restituire de către pârât sunt eligibile în temeiul Ghidului solicitantului, astfel că suma de 9415 RON nu poate fi considerată ajutor de stat acordat fără respectarea schemelor de minimis.

Sub acest aspect, Înalta Curte reține că baza legală a acordării finanțării nerambursabile și a definirii cheltuielilor eligibile în cadrul schemelor de ajutor de stat și de minimis este stipulată în contractul de finanțare, precum și în Regulamentul CE nr. 800/2008 din tratat (Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare), la art. 1 alin. (3) fiind menționate art. 38 și 39 din Regulament în privința condițiilor de acordare a ajutorului de stat și a categoriilor de cheltuieli eligibile.

Contrar susținerilor recurentei, Înalta Curte apreciază că în mod just a analizat instanța de fond legalitatea actului contestat prin prisma respectării dispozițiilor contractului de finanțare încheiat în baza Regulamentului CE nr. 800/2008, constatând încălcarea prevederilor Ghidului solicitantului 2009, secțiunea 13.2 lit. h), în sensul includerii unui procent de 5% din costurile FEADR și depășirii procentului menționat în anexa 2 - Bugetul proiectului, în condițiile în care este vorba despre ajutorul de stat reglementat de O.U.G. nr. 77/2014, iar activitatea de verificare în vederea constatării neregulilor și stabilirii creanțelor bugetare se desfășoară în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 66/2011.

Din conținutul Deciziei de recuperare a sumelor nr. 1068/12.04.2017 rezultă că echipa de control a procedat la efectuarea unei verificări a cazului de suspiciune de nereguli nr. x/19.11.2015, emisă spre investigare urmare a Instrucțiunii interne AMPOSDRU nr. 108/2015, a Raportului de audit de sistem 1445/2012 al Comisiei Europene (constatarea 18) și Raportului de Audit de sistem x/2012 al Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi a României (constatarea 4), cu implicații financiare privind proiectul x finanțat în cadrul schemei de ajutor de stat "Calificarea și recalificarea angajaților proprii, premise ale creșterii competitivității firmei, a calității și productivității muncii în domeniul construcțiilor", beneficiar S.C. A. S.R.L..

Suspiciunea de neregulă a vizat stabilirea prin Ghidul solicitantului aferent cererilor de ajutor de stat și decontarea în cadrul proiectelor, a unor cheltuieli care contravin art. 39 din Regulamentul CE nr. 800/2008. (…)

Având în vedere că prevederile Ghidului solicitantului sunt aplicabile tuturor proiectelor depuse în cadrul schemelor de ajutor de stat lansate, deficiența are caracter sistemic pentru toate proiectele aprobate la finanțare în cadrul acestor scheme de ajutor de stat care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 800/2008.

Potrivit art. 39 alin. (4) lit. f) din Regulamentul nr. 800/2008: "(4) Costurile eligibile ale unui proiect de ajutor de formare sunt: f)costurile de personal ale participanților la formare și costurile indirecte generale (costuri administrative, chirie, cheltuieli generale) până la valoarea totalului altor costuri eligibile (….). În privința costurilor de personal ale participanților la formare, se iau în considerare numai orele în care participanții participă efectiv la formare, după deducerea eventualelor ore lucrătoare".

Deficiențele cu caracter sistemic sunt definite în cadrul art. 2 alin. (1) lit. a)^1) din O.U.G nr. 66/2011 ca fiind " nereguli cu caracter sistemic/de sistem - nereguli generate de modul în care sunt îndeplinite cerințele-cheie ale sistemelor de management și control care se produc ca urmare a unor deficiențe de proiectare a procedurilor de management și control, a unor erori sistematice de aplicare a procedurilor de management și control sau din necorelarea prevederilor legislației naționale cu reglementările comunitare"

De asemenea, definiția neregulii se regăsește și în cuprinsul art. 1 alin. (2) din Regulamentul (CE) 2988/1995, evocat în cauză și de către recurenta-reclamantă. Astfel, alin. (2) statuează: "Constituie abatere orice încălcare a unei dispoziții de drept comunitar, ca urmare a unei acțiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Comunităților sau bugetele gestionate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct în numele Comunităților, fie prin cheltuieli nejustificate."

În cazul de față, recurenta-reclamantă a săvârșit o neregulă în accepțiunea prevederilor legale evocate, consecința firească fiind aceea a restituirii sumelor acordate nejustificat.

În consecință, instanța de recurs, în acord cu instanța de fond, apreciază că beneficiarul nu a respectat întocmai dispozițiile din Ghidul solicitantului și din Ordinul MMFES nr. 1652/2010 privind aprobarea formatului standard al bugetului, anexe ale contractului de finanțare, acțiunea acestuia conducând la declararea ca neeligibile a cheltuielilor efectuate, neregula reținută constând în solicitarea la rambursare a cheltuielilor generale de administrație de 5% cu depășirea procentului aferent costurilor de tip FEADR, menționat în anexa 2 - Bugetul proiectului.

Sub acest aspect nu pot fi reținute alegațiile recurentei-reclamante, expuse la pct. 3.2. din prezenta decizie, în sensul că, dacă ar fi adunate sumele menționate la lit. a)-f), și anume 81.000+32.773+95.385, ar rezulta suma de 209.158 RON, respectiv 10.457,9 RON echivalentul procentului de 5%, care nu reprezintă suma reținută de pârât corespunzătoare procentului de 5%, instanța de fond reținând în mod corect sumele acordate în mod nejustificat, în raport de prevederile Ghidului solicitantului 2009, secțiunea 13.2. lit. h).

5.2. Înalta Curte constată că nu este întemeiată nici critica recurentei-reclamante privind nelegalitatea hotărârii de fond pe aspectul dobânzilor.

În acord cu judecătorul fondului, reține că sunt incidente în cauză dispozițiile art. 3 (Metodologia stabilirii dobânzii) din Instrucțiunile privind rata dobânzii aplicate în cazul recuperării sau rambursării ajutorului de stat ilegal și a celui interzis, adoptate de Consiliul Concurenței.

Potrivit art. 3 "(1) Rata dobânzii aplicabile este rata în vigoare la data la care ajutorul de stat ilegal sau cel interzis a fost pus la dispoziția beneficiarului.(2)Această dobândă va fi aplicată până la momentul recuperării ajutorului. În cazul în care dobânda nu a putut fi recuperată în anul anterior, aceasta va fi purtătoare de dobândă, fiind aplicabil principiul capitalizării.(3)Rata dobânzii stabilită conform alin. (1) va fi aplicată pentru întreaga perioadă, respectiv de la data la care ajutorul de stat a fost pus la dispoziția beneficiarului până la data recuperării efective.(4)În cazul în care au trecut mai mult de 5 ani de la momentul în care ajutorul ilegal sau interzis a fost pus la dispoziția beneficiarului, iar acesta nu a fost recuperat, rata dobânzii va fi recalculată la intervale de 5 ani, ținându-se cont de dobânda în vigoare la momentul recalculării."

Astfel, așa cum rezultă din textul de lege anterior citat și cum în mod just a reținut instanța de fond, dobânzile sunt datorate de la data la care ajutorul de stat a fost pus la dispoziția beneficiarului, până la data recuperării efective.

Prin urmare, și cu privire la acest aspect sentința instanței de fond este la adăpost de orice critică, în mod corect apreciind instanța de fond legalitatea Deciziei nr. 1068/12.04.2017 de recuperare a sumelor acordate nejustificat pentru proiectele finanțate în cadrul schemei de ajutor de stat sau de minimis, pronunțând astfel o hotărâre cu aplicarea și interpretarea corectă a legii.

Pentru considerentele expuse la pct. 5 din prezenta decizie, nefiind identificate motive de casare a sentinței prin prisma dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 544/2004, va respinge recursul declarat de reclamantă, ca nefondat, păstrând ca legală hotarârea atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 3583 din 9 octombrie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 mai 2021.