ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2847/2021

Ședința publică din data de 13 mai 2021

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin ordonanța președințială ce face obiectul prezentului dosar, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Guvernul României și Ministerul Sănătății ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților la asigurarea pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), a medicamentului OLAPARIB (denumire comercială LYNPARZA), până la soluționarea definitivă a dosarului aflat pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III a contencios administrativ și fiscal.

Prin sentința civilă nr. 55/2021din 25 februarie 2021pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția A III-A contencios administrativ și fiscal au fost respinse excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, Guvernul României și Ministerul Sănătății, prin întâmpinare.

A fost admisă cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România.

Au fost obligați pârâții să asigure reclamantei medicamentul OLAPARIB (denumire comercială LYNPARZA) pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2021 al Curții de Apel Cluj.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond au formulat recurs Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România.

3.1 Ministerul Sănătății a formulat recurs întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea sentinței recurate și respingerea cererii.

În motivarea recursului, a arătat că instanța de fond a apreciat în mod greșit că Ministerul Sănătății, în raport de obiectul concret al cererii de chemare în judecată, are calitate procesuală pasivă.

Totodată, a menționat că instanța de fond a apreciat în mod greșit în ceea ce privește admisibilitatea ordonanței președințiale prevăzute de art. 997 alin. (1) din C. proc. civ., respectiv în ceea ce privește existența condiției aparenței de drept.

3.2 Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România a formulat recurs întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea sentinței recurate în ceea ce privește obligarea ANMDM să asigure, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), medicamentul LYNPARZA, până la soluționarea dosarului nr. x/2021

În motivarea recursului, a arătat că ANMDM nu are atribuții în asigurarea tratamentului gratuit al unui asigurat și nu are calitate procesuală în cauza pendinte, astfel că a solicitat să se constate lipsa calității procesuale pasive, admiterea excepției, respingerea acțiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă cu privire la ANMDM.

A susținut, totodată, că obligarea ANMDM la asigurarea tratamentului cu medicamentul LYNPARZA pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% pentru indicația adenocarcinom mucinos de colon de sigmoid nu este admisibilă atâta timp cât autoritatea nu a fost solicitată și nu a refuzat nejustificat evaluarea medicamentului din punctul de vedere al tehnologiilor medicale, în condițiile în care acest medicament nu are prevăzută indicația terapeutică în protocolul cuprins în OMS nr. 1301/500/2008, cu modificările și completările ulterioare, pentru afecțiunea de care suferă reclamanta și, mai mult decât atât, extinderea indicației nu a fost solicitată de către deținătorul autorizației de punere pe piață a medicamentului în litigiu, conform dispozițiilor legale.

3.2 Casa Națională de Asigurări de Sănătate a formulat recurs întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea sentinței recurate și, în principal, să se constate nulitatea sentinței recurate și să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare către instanța de fond, iar în subsidiar, rejudecând cauza pe fond, să se dispună respingerea ordonanței ca neîntemeiată.

În motivarea recursului, a arătat că hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea prevederilor art. 153 din C. proc. civ., întrucât CNAS nu a fost legal citată la termenul din 25.02.2021, termen la care a rămas în pronunțare cererea de ordonanță președințială, neavând astfel posibilitatea de a formula apărări, de a propune probe și de a prezenta susținerile în scris și oral.

În ceea ce privește fondul cererii, a apreciat recurenta că în mod eronat instanța de fond a apreciat că sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale, respectiv urgența, caracterul vremelnic, neprejudecarea fondului și aparența de drept.

Intimații nu au depus întâmpinare la dosarul cauzei.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că se impune casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

În ceea ce privește motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., invocat de recurenta-pârâtă Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Înalta Curte apreciază că este fondat.

Recurenta-pârâtă a invocat faptul că nu a fost legal citată pentru termenul din 25 februarie 2021, termen la care instanța de fond a rămas în pronunțare, și că nu a avut posibilitatea de a formula apărări în dosar, de a propune probe și de a-și prezenta susținerile în scris și oral.

Potrivit art. 153 din C. proc. civ.:

"(1) Instanța poate hotărî asupra unei cereri numai dacă părțile au fost citate ori s-au prezentat, personal sau prin reprezentant, în afară de cazurile în care prin lege se dispune altfel.

(2) Instanța va amâna judecarea și va dispune să se facă citarea ori de câte ori constată că partea care lipsește nu a fost citată cu respectarea cerințelor prevăzute de lege, sub sancțiunea nulității."

Potrivit art. 154 din C. proc. civ.:

"(1) Comunicarea citațiilor și a tuturor actelor de procedură se va face, din oficiu, prin agenții procedurali ai instanței sau prin orice alt salariat al acesteia, precum și prin agenți ori salariați ai altor instanțe, în ale căror circumscripții se află cel căruia i se comunică actul.

(4) În cazul în care comunicarea potrivit alin. (1) nu este posibilă, aceasta se va face prin poștă, cu scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, în plic închis, la care se atașează dovada de primire/procesul-verbal și înștiințarea prevăzute la art. 163.

(6) Comunicarea citațiilor și a altor acte de procedură se poate face de grefa instanței și prin telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia, dacă partea a indicat instanței datele corespunzătoare în acest scop. Comunicarea actelor de procedură va fi însoțită de semnătura electronică extinsă a instanței care va înlocui ștampila instanței și semnătura grefierului de ședință din mențiunile obligatorii ale citației. Fiecare instanță va avea o singură semnătură electronică extinsă pentru citații și acte de procedură.

(6

1

) Citațiile și celelalte acte de procedură menționate la alin. (6) se consideră comunicate la momentul la care au primit mesaj din partea sistemului folosit că au ajuns la destinatar potrivit datelor furnizate de acesta.

(7) Instanța va verifica efectuarea procedurilor de citare și comunicare dispuse pentru fiecare termen și, când este cazul, va lua măsuri de refacere a acestor proceduri, precum și pentru folosirea altor mijloace ce pot asigura înștiințarea părților pentru înfățișarea la termen."

Potrivit art. 999 din C. proc. civ., "(1) În vederea judecării cererii, părțile vor fi citate conform normelor privind citarea în procesele urgente, iar pârâtului i se va comunica o copie de pe cerere și de pe actele care o însoțesc. Întâmpinarea nu este obligatorie."

Înalta Curte constată că judecătorul fondului a stabilit prin rezoluție primul termen de judecată la 25 februarie 2021, ora 12:00, cu citarea părților .

Citarea părților s-a efectuat prin intermediul email-ului, fiind depusă la dosar fond copia imprimată a email-ului trimis pârâtei Casa Națională de Asigurări de Sănătate, iar la fila x fiind atașat un înscris conținând următorul mesaj:

"delivery to these recipients or distribution list is complete, but delivery notification was not sent by the destination".

Aplicând dispozițiile menționate anterior la speța de față, se constată că procedura de citare a fost nelegal îndeplinită cu pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate la termenul de judecată la care au avut loc dezbaterile pe fondul ordonanței președințiale și la care aceasta nu a fost prezentă, având în vedere că această parte a fost citată doar prin intermediul e-mailului, în condițiile în care a avut calitatea de pârâtă și nu a indicat instanței datele corespunzătoare în acest scop.

Prin urmare, Înalta Curte apreciază că este întemeiat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., în acest mod fiind cauzată părții pârâte Casa Națională de Asigurări de Sănătate o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei la aceeași instanță spre rejudecare, pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdicție, ca garanție a legalității și temeiniciei hotărârii ce urmează a fi pronunțată în litigiul de față.

În raport cu această soluție nu se mai impune analizarea criticilor care se circumscriu motivului de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., invocat de către recurenta-pârâtă Casa Națională de Asigurări de Sănătate sau a celorlalte critici invocate în recursurile declarate de Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, acestea urmând a fi examinate de către prima instanță cu ocazia rejudecării cauzei.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) și 497 din C. proc. civ. coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004 și cu aplicarea art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile formulate de Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale împotriva sentinței civile nr. 55/2021 din 25 februarie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Va casa sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile formulate de Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale împotriva sentinței civile nr. 55/2021 din 25 februarie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței. Pronunțată astăzi, 13 mai 2021.