ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 268/2021

Ședința publică de la 21 ianuarie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată la data de 23.04.2017 pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca urmare a declinării de către Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a competenței de soluționare a cauzei, reclamanții A. și B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Curtea de Apel București, în principal, anularea răspunsului la contestația administrativă și modificarea în parte a Ordinului nr. 1490/C/2017, în ceea ce privește data de la care calculul drepturilor salariale se face prin raportare la o valoare de referință sectorială în cuantum de 405 RON, respectiv începând cu data de 9 aprilie 2015, în loc de 1 octombrie 2016, ținând seama, de la 01.12.2015, și de majorarea de 10%, conform Legii nr. 293/2015 privind aprobarea O.U.G. nr. 35/2015, pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 83/2014; obligarea pârâtei Curtea de Apel București la plata diferenței dintre venitul pe care l-ar fi obținut reclamanții potrivit Legii nr. 71/2015 și O.U.G. nr. 20/2016, cu indemnizația calculată prin raportare la o valoare de referință sectorială de 405 RON, și venitul efectiv plătit, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflație, și la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată și până la data plății efective.

În subsidiar, au solicitat: anularea răspunsului la contestația administrativă și anularea în parte a Ordinului nr. 1490/C/2017, în ceea ce privește data de la care calculul drepturilor salariale se face prin raportare la o valoare de referință sectorială în cuantum de 405 RON, respectiv începând cu data de 9 aprilie 2015, în loc de 1 octombrie 2016, și obligarea pârâtului Ministerul Justiției la emiterea unui nou ordin de încadrare, prin care indemnizația de încadrare să fie stabilită, începând cu data de 09.04.2015, prin raportare la o valoare de referință sectorială în cuantum de 405 RON, ținând seama, de la 01.12.2015, și de majorarea de 10%, conform Legii nr. 293/2015 privind aprobarea O.U.G. nr. 35/2015, pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 83/2014; obligarea pârâtei Curtea de Apel București la plata diferenței dintre venitul pe care l-ar fi obținut reclamanții potrivit Legii nr. 71/2015 și O.U.G. nr. 20/2016, cu indemnizația calculată prin raportare la o valoare de referință sectorială de 405 RON, și venitul efectiv plătit, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflație, și la care se va aplica dobânda legală, penalizatoare, calculată de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată și până la data plății efective.

Prin sentința nr. 80/F - CONT din 26 iunie 2018, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins capătul de cerere privind anularea răspunsului la contestația administrativă; a admis în parte plângerea formulată de reclamanții B. și A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Curtea de Apel București; a obligat pârâtul Ministerul Justiției să modifice Ordinul de salarizare nr. 1490/C, în sensul luării în considerare la calculul drepturilor salariale a valorii de referință sectorială de 405 RON, începând cu data de 09.04.2015, iar începând cu data de 01.12.2015 până la data de 01.10.2016, prin raportare la o valoare de referință sectorială de 405 RON, majorată cu 10%, conform Legii nr. 293/2015; a obligat pârâta Curtea de Apel București să plătească diferența dintre venitul astfel calculat și cel efectiv încasat de la fiecare dintre acești pârâți, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflație și de la care se va aplica dobânda legală.

Împotriva sentinței nr. 80/F - CONT din 26 iunie 2018 pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului și casarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii reclamanților ca rămasă fără obiect.

În motivarea recursului arată că acțiunea reclamanților a rămas fără obiect în raport cu emiterea de către Ministrul Justiției a Ordinului nr. 2066/C/2018, prin care le-au fost recunoscute drepturile solicitate.

Deși au fost legal citați, intimații-reclamanți nu au formulat întâmpinare.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este fondat.

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Reclamanții A. și B. au învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune prin care au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Curtea de Apel București, în principal, anularea răspunsului la contestația administrativă și modificarea în parte a Ordinului nr. 1490/C/2017, în ceea ce privește data de la care calculul drepturilor salariale se face prin raportare la o valoare de referință sectorială în cuantum de 405 RON, respectiv începând cu data de 9 aprilie 2015, în loc de 1 octombrie 2016, ținând seama, de la 01.12.2015, și de majorarea de 10%, conform Legii nr. 293/2015 privind aprobarea O.U.G. nr. 35/2015, pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 83/2014; obligarea pârâtei Curtea de Apel București la plata diferenței dintre venitul pe care l-ar fi obținut reclamanții potrivit Legii nr. 71/2015 și O.U.G. nr. 20/2016, cu indemnizația calculată prin raportare la o valoare de referință sectorială de 405 RON, și venitul efectiv plătit, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflație, și la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată și până la data plății efective. În subsidiar, au solicitat: anularea răspunsului la contestația administrativă și anularea în parte a Ordinului nr. 1490/C/2017, în ceea ce privește data de la care calculul drepturilor salariale se face prin raportare la o valoare de referință sectorială în cuantum de 405 RON, respectiv începând cu data de 9 aprilie 2015, în loc de 1 octombrie 2016, și obligarea pârâtului Ministerul Justiției la emiterea unui nou ordin de încadrare, prin care indemnizația de încadrare să fie stabilită, începând cu data de 09.04.2015, prin raportare la o valoare de referință sectorială în cuantum de 405 RON, ținând seama, de la 01.12.2015, și de majorarea de 10%, conform Legii nr. 293/2015 privind aprobarea O.U.G. nr. 35/2015, pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 83/2014; obligarea pârâtei Curtea de Apel București la plata diferenței dintre venitul pe care l-ar fi obținut reclamanții potrivit Legii nr. 71/2015 și O.U.G. nr. 20/2016, cu indemnizația calculată prin raportare la o valoare de referință sectorială de 405 RON, și venitul efectiv plătit, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflație, și la care se va aplica dobânda legală, penalizatoare, calculată de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată și până la data plății efective.

În raport cu susținerile părților și cu probele administrate la dosar, Înalta Curte reține că la data de 24.05.2018, a fost emis Ordinul ministrului Justiției nr. 2066/C/2018 .

Prin art. 1 al acestui ordin s-a statuat, la alin. (1), că, în perioada 09.04.2015-30.11.2015, indemnizația de încadrare brută lunară a judecătorilor și asistenților judiciari este stabilită prin raportare la valoarea de referință sectorială 421,36 RON, la alin. (2), că, în perioada 01.12.2015-31.12.2017, indemnizația se calculează prin raportare la valoarea de referință sectorială de 463,5 RON, iar, la alin. (3), că, începând cu 01.01.2018, în aplicarea dispozițiilor Legii nr. 153/2017, drepturile se recalculează în funcție de valoarea de referință sectorială 463,5 RON.

La art. 3 din ordin s-a prevăzut că plata drepturilor salariale stabilite potrivit art. 1 se realizează începând cu luna august 2018 pentru drepturile aferente lunii iulie 2018, iar, pentru perioada 09.04.2015-30.06.2018, plata se va face după asigurarea fondurilor necesare în bugetul Ministerului Justiției.

Înalta Curte constată că prin ordinul menționat s-a dispus recalcularea indemnizației intimaților-reclamanți prin raportare la o valoare de referință sectorială chiar mai mare decât cea solicitată prin acțiune.

Prin urmare, avându-se în vedere că, în cursul soluționării cauzei, la data de 24.05.2018, recurentul-pârât Ministerul Justiției a răspuns pretențiilor intimaților și a procedat la emiterea unui ordin de salarizare prin care s-au stabilit drepturile salariale solicitate prin cererea dedusă judecății, acțiunea reclamanților a rămas fără obiect.

Înalta Curte are în vedere și prevederile art. 29 și art. 32 din C. proc. civ., reținând că unul dintre elementele acțiunii civile este, alături de părți și cauză, obiectul cererii, respectiv pretenția concretă a reclamantului, condiție generală care vizează orice cerere în justiție și care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât și la momentul exercitării și soluționării căilor de atac.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de Ministerul Justiției împotriva sentinței nr. 80/F - CONT din 26 iunie 2018 pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal; va casa sentința recurată și, rejudecând: va respinge cererea de chemare în judecată ca rămasă fără obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Ministerul Justiției împotriva sentinței nr. 80/F - CONT din 26 iunie 2018 pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și, rejudecând:

Respinge cererea de chemare în judecată ca rămasă fără obiect.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 21 ianuarie 2021.