ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2480/2021

Cadrul procesual Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Agenția Națională de Integritate, solicitând anularea Raportului de evaluare nr. x/29.03.2016 emis de pârâtă.

Primul ciclu procesual Prin sentința civilă nr. 138/2016 din 6 decembrie 2016 a Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a fost respinsă, ca neîntemeiată, contestația formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu Agenția Națională de Integritate. Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond, a formulat recurs reclamantul A., iar prin Decizia nr. 4143 din data de 21 decembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2016, s-a admis recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 138/2016 din 6 decembrie 2016 a Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, s-a casat sentința atacată și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. În rejudecare, dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal sub ne. 277/32/2016*. Soluția instanței de fond Prin sentința nr. 98/2018 din 25 octombrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate - Inspecția de Integritate, ca nefondată.

Cererea de recurs Împotriva sentinței nr. 98/2018 din 25 octombrie 2018 pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6, 7 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și admiterea cererii de chemare în judecată.

Apărările intimatei-pârâte Intimata - pârâtă Agenția Națională de Integritate a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii recurate.

Cererea de renunțare la judecată La data de 1 martie 2021, recurentul - reclamant A. a formulat, în temeiul art. 406 C. proc. civ., o cerere de renunțare la judecată. II. Cu privire la cererea de renunțare la judecată 2.1. Înalta Curte reține că manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecată, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al reclamantului, care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 C. proc. civ. Având în vedere dispozițiile art. 406 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora se poate renunța oricând la judecată, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă, dar și pe cele ale art. 22 alin. (6) C. proc. civ., care impun judecătorului să se pronunțe asupra a tot ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel, precum și dispozițiile art. 406 alin. (5) C. proc. civ., potrivit cărora, atunci când renunțarea se face în căile extraordinare de atac, instanța va dispune și anularea în tot sau în parte a hotărârii, Înalta Curte va lua act de cererea recurentului-reclamant privind renunțare la judecata cauzei ce formează obiectul prezentului dosar și va anula sentința pronunțată în primă instanță. 2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 coroborat cu art. 406 C. proc. civ., Înalta Curte va lua act de renunțarea la judecată a recurentului-reclamant și va anula sentința nr. 98/2018 din 25 octombrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.