ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2471/2020
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2471/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 11 iunie 2020
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Brașov în dosarul nr. x/2020, reclamanta SIF TRANSILVANIA S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Autoritatea de Supraveghere Financiară și A., emiterea unei ordonanțe președințiale de suspendare a calității pârâtului A., de membru în Consiliul de Supraveghere al SIF Transilvania, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2020, aflat pe rolul Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, precum și obligarea pârâților la cheltuieli de judecată.
Hotărârea instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 23 din 26 martie 2020, Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele:
- a respins excepțiile inadmisibilității cererii de ordonanță președințială și autorității de lucru judecat, invocate de pârâtul A.;
- a respins cererea de emitere a ordonanței președințiale, formulată de reclamanta S.I.F. Transilvania S.A. Brașov, în contradictoriu cu pârâții Autoritatea de Supraveghere Financiară și A..
Calea de atac exercitată împotriva
Împotriva sentinței civile nr. 23 din 26 martie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta SIF Transilvania S.A.
Cererea de renunțare la judecata recursului
Prin cererea înregistrată la dosarul cauzei la data de 2 iunie 2020recurenta-reclamantă SIF TRANSILVANIA S.A. a învederat că renunță la judecata cererii de recurs declarate împotriva sentinței civile pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal.
II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la cererea de renunțare la judecata recursului
Potrivit art. 406 alin. (1) din C. proc. civ.:
"Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă", iar potrivit art. 463 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:
"Achiesarea la hotărâre reprezintă renunțarea unei părți la calea de atac pe care o putea folosi, ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluții din respectiva hotărâre."
În cauză, Înalta Curte constată că manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecata căii de atac, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al recurentei-interveniente, care nu este supus cenzurii Înaltei Curți, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil și în temeiul dispozițiilor coroborate ale art. 406 și art. 463 din C. proc. civ., republicat.
Se observă că manifestarea de voință în sensul renunțării la soluționarea căii de atac a fost în mod legal exercitată prin reprezentanții legali ai recurentei, așa cum rezultă din înscrisurile aflate la dosar recurs.
Pentru aceste considerente, în raport de dispozițiile art. 463 C. proc. civ., Înalta Curte va lua act de renunțarea reclamantei SIF Transilvania S.A. la judecarea recursului declarat împotriva sentinței nr. 23 din 26 martie 2020 a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de cererea de renunțare la judecata recursului formulat de reclamanta SIF Transilvania S.A. împotriva sentinței nr. 23 din 26 martie 2020 a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 iunie 2020.