ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 245/2020

Ședința publică din data de 16 ianuarie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor, a solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării Ordinului ministrului transporturilor nr. 1824/2018 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind aplicarea prevederilor referitoare la organizarea și efectuarea transporturilor rutiere și a activităților conexe acestora stabilite prin Ordonanța Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor si infrastructurii nr. 980/2011, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1060 din 14 decembrie 2018, până la pronunțarea instanței de fond.

Prin sentința civilă nr. 7 din data de 29 ianuarie 2019, Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal a respins, ca neîntemeiată, acțiunea.

Împotriva sentinței nr. 7 din data de 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea căii de atac exercitate, recurenta a arătat, în esență, că, în cauză, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Contrar celor reținute de instanța de fond, recurenta a susținut că a prezentat suficiente elemente de fapt și de drept care să răstoarne prezumția de legalitate a Ordinului MT nr. 1824/2014, acestea putând fi analizate la nivel sumar, fără o cercetare aprofundată a fondului cauzei.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul Ministerul Transporturilor a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

La data de 26 august 2020, ca urmare a solicitării instanței, recurenta a depus la dosar înscrisuri, din care rezultă că acțiunea în anularea actului administrativ a cărui suspendare a executării se solicită în prezenta cauză, a fost soluționată de către Curtea de Apel Iași la data de 12.06.2019, prin sentința nr. 65, pronunțată în dosarul nr. x/2019.

Înalta Curte, raportat la dispozițiile art. 248 C. proc. civ., se va pronunța cu prioritate asupra excepției lipsei de interes în susținerea recursului, urmând a o admite pentru considerentele ce urmează.

Potrivit art. 14 din Legea nr. 554/2004 "În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond".

Rezultă, din prevederile legale citate, că măsura suspendării executării unui act administrativ este limitată sub aspect temporal, putând fi dispusă, în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, numai până la data pronunțării instanței de fond.

În speță, prin sentința nr. 7 din 29 ianuarie 2019, Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal a respins, ca neîntemeiată, cererea de suspendare a executării Ordinului Ministrului Transporturilor nr. 1824/2018, formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor.

Ulterior, prin sentința nr. 65 din 12 iunie 2019, Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor, având ca obiect anularea în parte a Ordinului ministrului transporturilor nr. 1824/2018 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind aplicarea prevederilor referitoare la organizarea și efectuarea transporturilor rutiere și a activităților conexe acestora stabilite prin Ordonanța Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 980/2011, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1060 din 14 decembrie 2018, respectiv anularea dispozițiilor art. 1 pct. 1, pct. 2, pct. 4, pct. 6, pct. 14, pct. 16 și parțial art. I pct. 18, respectiv punctele 3,4, 5 și 6 din Anexa nr. 18.

Conform datelor din sistemul informatic ECRIS, se constată că împotriva sentinței nr. 65 din 12 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Iași a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., cauza fiind în curs de soluționare pe rolul Înaltei Curți de Casașie și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

În raport cu cele prezentate, se apreciază că soluționarea acțiunii în anularea actului administrativ a cărei suspendare a executării a fost solicitată în prezenta cauză nu afectează, prin ea însăși, legalitatea sentinței recurate, fiind o împrejurare ulterioară pronunțării acesteia, dar pune problema subzistenței interesului în promovarea căii de atac exercitate în cauză.

Prin interes se înțelege folosul practic imediat urmărit de cel care a formulat calea de atac, fiind necesar ca acesta să fie născut și actual, în sensul că partea s-ar expune la un prejudiciu numai dacă nu ar recurge în acel moment la acțiune, condiție ce trebuie îndeplinită atât la promovarea căii de atac, cât și pe parcursul soluționării acesteia.

În cauza de față, cererea a fost formulată în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în temeiul cărora suspendarea executării poate fi dispusă până la pronunțarea instanței de fond.

Cum instanța de fond s-a pronunțat la data de 12 iunie 2019, respingând acțiunea în anulare formulată de reclamantă, interesul pentru exercitarea recursului împotriva sentinței prin care s-a soluționat cererea de suspendare a executării actului administrativ contestat nu mai este actual, întrucât a fost depășit termenul până la care respectiva hotărâre putea, conform legii, să își producă efecte.

Pentru toate considerentele anterior expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția lipsei de interes și va respinge recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței nr. 7 din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, ca lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția lipsei de interes, invocată din oficiu.

Respinge recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței nr. 7 din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, ca lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 ianuarie 2020.