ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2448/2021

Ședința publică din data de 14 aprilie 2021

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1) Circumstanțele cauzei. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, la data de 04.11.2014, sub nr. dosar x/2014, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii: - anularea Rezoluției 3222/IJ/2126/DIJ/2014; - constatarea nulității absolute a Deciziei 1403/R/25.10.2015 pronunțate de Curtea de Apel Pitești; - trimiterea Corpului de Control la parchetele și instanțele din Pitești în vederea verificării activității acestora cât privește încălcarea drepturilor de proprietate și de moștenire asupra bunurilor transmise prin succesiune de la B. și C.; - obligarea C.S.M. la sesizarea Curții Constituționale în legătură cu existența conflictului juridic de natură constituțională între puterea judecătorească și puterea legislativă.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 1212 din data de 11.04.2016, a constatat perimarea cererii de chemare în judecată formulate de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii.

2) Hotărârea supusă revizuirii

Prin decizia nr. 1424 din 14 martie 2019 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a anulat recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 1212/2016 din 11 aprilie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, pentru lipsa capacității procesuale de folosință a recurentei-reclamante.

Pentru a decide astfel, instanța de recurs a reținut că la data de judecării cauzei recurenta A. era decedată și, în raport dispozițiile art. 56 alin. (1) și (3) C. proc. civ., aceasta nu mai are capacitate procesuală de folosință, nemaiputând fi subiect de drepturi și obligații și, în consecință, subiect al raportului de drept dedus judecății.

3) Cererea de revizuire

La data de 20 martie 2019, D., soț supraviețuitor al recurentei A., a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei nr. 1424 din 14 martie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, fără a motiva în fapt cererea, iar în drept invocând "dispozițiile art. 322 și următoarele C. proc. civ., coroborat cu dispozițiile C. pen. și C. proc. pen.."

4) Apărările formulate de intimat și procedura derulată în fața Înaltei Curți

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a depus întâmpinare, în cuprinsul căreia a invocat excepția netimbrării cererii de revizuire, excepția lipsei calității procesuale active a revizuentului, excepția nulității cererii de revizuire, în subsidiar solicitând respingerea ca inadmisibilă a căii extraordinare de atac.

Prin încheierea din data de 26 februarie 2020, față de împrejurarea că la dosar nu se regăsește cerere de judecare a cauzei în lipsă formulată de vreuna dintre părți, iar acestea nu s-au prezentat la termenele acordate, în conformitate cu dispozițiile art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., Inalta Curte a dispus suspendarea judecății cererii de revizuire.

Pe baza referatului întocmit de grefierul de ședință la data de 15.12.2020, în temeiul art. 420 C. proc. civ., instanța a fixat termen în vederea verificării incidenței dispozițiilor art. 416 din același cod.

Examinând cu prioritate, astfel cum impun dispozițiile art. 248 C. proc. civ., excepția perimării prezentei căi de atac, Inalta Curte reține incidența în cauză a dispozițiilor art. 416 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora "orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții timp de 6 luni.

De asemenea, potrivit art. 417 C. proc. civ. perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes.

Încheierea de ședință din data de 26 februarie 2020 reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, iar de la această dată începe să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ.

Inalta Curte reține și faptul că în cauză nu a fost formulată de către părți, înauntrul termenului de perimare, nicio cerere de redeschidere a procesului potrivit art. 415 pct. 2 C. proc. civ., nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură și nu subzistă vreunul din cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu de către instanța de judecată. De asemenea, nu subzistă vreun motiv de suspendare a cursului perimării, din cele prevăzute de art. 418 C. proc. civ.

In consecință, față de lipsa de diligență a părților, care a condus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni, Inalta Curte constată intervenită sancțiunea perimării cererii de revizuire, potrivit dispozițiilor art. 420 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimată cererea de revizuire formulată de D. împotriva deciziei nr. 1424 din 14 martie 2019 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 aprilie 2021.