ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2369/2021

Ședința publică din data de 13 aprilie 2021

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 20.10.2017, sub nr. x/2017, reclamanta Universitatea Ștefan cel Mare Suceava, în contradictoriu cu Direcția Generală Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman - Ministerul Educației Naționale a solicitat:

Prin sentința civilă nr. 51 din data de 27 martie 23018, Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal a a admis acțiunea și a anulat Decizia nr. x/23.03.2017 și procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. x/13.02.2017.

Totodată, a exonerat reclamanta de plata sumei de 27.887,86 RON

Împotriva sentinței civile nr. 51 din data de 27 martie 2018 a Curții de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâta Direcția Generală Organismul Intermediar pentru Programul Capital Uman - Ministerul Educației Naționale, invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Referitor la concluzia reținută de instanța de fond cu privire la contestația postdoctorandului B.

y

recurenta pârâtă arată că, instanța de fond a apreciat eronat că această contestație a putut fi respinsă fără nici o motivare. Conform art. 14 din Ordinului MEN nr. 5734/2013 privind cadrul general de organizare și desfășurare a admiterii în ciclurile de studii universitare de licență, de mașter și de doctorat pentru anul universitar 2014 - 2015 rezultă că nu se admit contestații pentru probele orale, fapt reținut de instanța de fond prin sentința civilă nr. 51/27.03.2018 dar în situația de față d-1 B. a reclamat imposibilitatea susținerii în cadrul probei orale a unor elemente specifice: prezentarea candidatului, activitate științifică, alegerea temei de cercetare și planul proiectului.

Faptul că răspunsul intimatei reclamante la Contestația nr. 91/03.06.2014 a constat într-o Decizie de soluționare, neînregistrată la emitentă și prin care nu răspunde la problemele invocate de petent, consideră că nu poate fi acoperit de art. 14 din Ordinului MEN nr. 5734/2013.

O altă critică vizează concluzia reținută de instanța de fond cu privire Ia lipsa de transparență și a informării legate de organizarea interviului și la nepublicarca rezultatelor selecției candidaților, recurenta pârâtă considerând că în mod nefundamentat s-a stabilit că nu se poate reproșa Partenerului I încălcarea principiului transparenței în ceea ce privește întreaga procedură de selecție a candidaților.

Însăși instanța de fond menționează în sentința recurată faptul că Partenerul verificat nu a fost în măsură să prezinte la data desfășurării activității de verificare printscreen-uri cu postările făcute dar consideră în mod nefundamentat că imposibilitatea prezentării acestora este justificată de intervalul mare de timp, aproape 3 ani, între data postării și data solicitării informațiilor de către echipa de verificare.

De asemenea, în susținerea acestui punct de vedere, este adus un argument general și anume că este cvasi cunoscut că informații din această categorie nu sunt păstrate timp îndelungat pe site-ul nici unei instituții, fără alte argumente concrete.

Contrar susținerilor instanței de fond, recurenta pârâtă consideră că au fost încălcate prevederile contractuale reglementate de art. 6 Drepturile și obligațiile beneficiarului din contract, acesta având obligativitatea păstrării tuturor documentelor, inclusiv a celor privind modul de implementare a proiectului (rezultatele/punctajele obținute în urma selecției, punctajele aferente proiectului supus evaluării, punctajul interviului pentru fiecare individ în parte) alături de dovada că au fost publicate pe site-ul proiectului.

Interpretarea dată de instanța de fond art. 6 din Contractul de finanțare în sensul că documentele la care se referă această clauză sunt documentele în baza cărora se angajează, lichidează, ordonanțează și se face plata cheltuielilor în cursul implementării proiectului și nu la postările făcute în cursul selecției candidaților este una subiectivă care nu poate fi aplicată deoarece într-un proiect nu există numai documente prin care se angajează, lichidează, ordonanțează și se face plata cheltuielilor ci există și alte documente fără caracter financiar dar care sunt într-o legătură indispensabilă cu desfășurarea activităților.

Nici aprecierea instanței referitoare la desfășurarea activității de verificare la un interval de timp relativ mare (aproape 3 ani) de la data acestor proceduri, și nu la un moment cât mai apropiat de data primirii sesizărilor, situație care ar fi imputabilă autorității pârâte, nu este lipsită de critici din moment ce reclamanta avea obligația păstrării acestor informații atât pe perioada de implementare a proiectului (18 luni) dar și în perioada de sustenabilitate a acestuia (cele 36 de luni de la finalizarea implementării), așa cum prevede art. 2 alin. (4) din Contractul nr. x/07.04.2014.

Astfel, având în vedere situația de fapt existentă, își menține opinia exprimată prin întâmpinarea la cererea de chemare în judecată că nu a fost respectat principiul transparenței în ceea ce privește procedura de selecție a candidaților, așa cum rezultă din procesul-verbal și din decizia de soluționare a contestației.

O ultimă critică de nelegalitate vizează analiza efectuată de instanța de fond cu privire la problemele semnalate în cazul grilelor de punctaj, recurenta pârâtă considerând că în mod greșit aceasta a apreciat ca acoperite deficiențele, motivând că aceste discrepanțe sunt explicate individual de membrii comisiei prin declarație pe proprie răspundere și concluzionând ca nu poate fi pus sub semnul îndoielii corectitudinea notelor înscrise în ele.

Chiar în sentința recurată este reținută existența unor diferențe privind data completării fișelor de evaluare la un număr de 15 candidați din totalul de 55 dar se consideră că discrepanțele sunt acoperite în urma declarațiilor pe proprie răspundere date de membrii comisiei.

Având în vedere situația și datele existente, își menține concluziile din întâmpinarea la cererea de chemare în judecată în sensul că grilele de evaluare pentru interviu au fost completate la date diferite și nu în momentul imediat următor susținerii interviului, aspect ce pune mari semne de întrebare asupra corectitudinii notelor înscrise în ele.

Intimata reclamantă, Universitatea Ștefan cel Mare Suceava, nu a formulat întâmpinare depunând doar note de concluzii scrise solicitând respingerea ca nefondat a recursului înaintat de recurenta Ol POCU MEN

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în care acesta se încadrează, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâta Direcția Generală Organismul Intermediar pentru Programul Capital Uman - Ministerul Educației Naționale este fondat.

Înalta Curte constată că prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. x/13.02.2017. privind proiectul x cu titlul "A.", emis de Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Educației Naționale (OI -POCU MEN fost OIPOSDRU - MEN), s-a constatat existența unor nereguli în procedura de selecție a grupului țintă, respectiv a cercetătorilor postdoctorat, procedură derulată de Institutul de Economie Națională, ca și Partener al beneficiarului fondurilor pentru derularea proiectului, Universitatea Ștefan cel Mare Suceava, fiind declarată neeligibilă suma de 28.457 RON sumă aferentă cheltuielilor salariale ale membrilor și nu numai.

Conform art. 3 din O.U.G. nr. 66/2011, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene și beneficiarii sunt obligați, în activitatea lor, să elaboreze și să aplice proceduri de management și control care să asigure corectitudinea acordării și utilizării acestor fonduri, precum și respectarea principiilor bunei gestiuni financiare, așa cum este aceasta definită în legislația comunitară.

(2) În activitatea de selecție și aprobare a solicitărilor de sprijin financiar, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația utilizării de reguli și proceduri care să asigure respectarea următoarelor principii:

a) o bună gestiune financiară bazată pe aplicarea principiilor economicității, eficacității și eficienței;

b) respectarea principiilor de liberă concurență și de tratament egal și nediscriminatoriu;

c) transparența - punerea la dispoziția tuturor celor interesați a informațiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru acordarea fondurilor europene;

d) prevenirea apariției situațiilor de conflict de interese în cursul întregii proceduri de selecție a proiectelor de finanțat;

e) excluderea cumulului - activitatea ce face obiectul cererii de finanțare din fonduri europene nu poate să beneficieze de sprijin financiar din alte surse de finanțare nerambursabilă, cu excepția sumelor ce constituie ajutor de stat acordat în condițiile legii.

(3) Principiile prevăzute la alin. (2) lit. a) - d) se aplică în mod corespunzător și în activitatea efectuată de beneficiar pentru executarea contractului de finanțare nerambursabilă.

O primă critică vizează modul în care instanța de fond a apreciat, cu privire la contestația postdoctorandului B.

,

că această contestație fiind respinsă fără nici o motivare, conform art. 14 din Ordinului MEN nr. 5734/2013 privind cadrul general de organizare și desfășurare a admiterii în ciclurile de studii universitare de licență, de master și de doctorat pentru anul universitar 2014 - 2015.

Organele de control ale recurentei pârâte au reținut în cuprinsul procesului-verbal de control, faptul că, în cadrul procedurii de selecție a cercetătorilor postdoctorat, deși contestatorul a formulat contestație solicitând atât reevaluarea proiectului individual cât și interviul, contestația a fost respinsă fără o analiză a fondului contestației, fără un motiv pertinent, nefiind de asemenea motivată în drept.

Intimata reclamantă a susținut că, potrivit art. 14 din Ordinului MEN nr. 5734/2013, interviul nu poate fi contestat, instanța de fond preluând această motivare pentru a constata inadmisibilitatea contestării probelor orale, cum este și cea a interviului, concluzionând că în mod corect contestația postdoctorandului a fost respinsă fără nici o motivare.

Înalta Curte constată că, într-adevăr, la data susținerii interviului erau aplicabile prevederile Ordinului MEN nr. 5734/2013 privind cadrul general de organizare și desfășurare a admiterii în ciclurile de studii universitare de licență, de master și de doctorat pentru anul universitar 2014 - 2015, iar conform art. 14 din Ordinul MEN nr. 5734/2013, rezolvarea contestațiilor este în exclusivitate de competența instituțiilor de învățământ superior, conform metodologiilor proprii de admitere. Nu se admit contestații pentru probele orale, de aptitudini sportive sau artistice. Decizia comisiei de contestații este definitivă.

Procedura de selecție însă a prevăzut două probe distincte: evaluarea unui proiect individual de cercetare postdoctorală și un interviu în fața unei comisii de evaluare.

Din cuprinsul contestației formulate de candidatul B. rezultă că acesta nu a contestat doar proba constând în interviu ci a solicitat și evaluarea proiectului, solicitând o reevaluare a acestuia-

În răspunsul la contestație, se arată că "se contestă elemente care țin de conținutul evaluării care nu fac obiectul contestației potrivit Metodologiei".

Înalta Curte, în acord cu cele constatate în procesul-verbal de constatare a neregulilor, reține că nu s-a făcut dovada existenței unei astfel de Metodologii însă, potrivit art. 22 din Procedura de selecție a cercetătorilor postdoctorat în cadrul proiectului A., se prevede posibilitatea depunerii unei contestații privind evaluarea Proiectului în conformitate cu calendarul detaliat de selecție.

Pe de altă parte, nici în contestația împotriva procesului-verbal și nici în cuprinsul cererii de chemare în judecată, intimata reclamantă nici nu contestă acest aspect, criticile sale de nelegalitate fiind circumscrise doar contestației la interviu și incidenței art. 14 din Ordinul MEN nr. 5734/2013.

Așadar, contrar celor reținute de instanța de fond, faptul că proba constând într-un interviu este inadmisibilă, nu înseamnă că respingerea contestației nu trebuia motivată atât în fapt cât și în drept cu atât mai mult cu cât, nelegal nu a fost soluționată pe fond contestația sub aspectul reevaluării proiectului contestatarului, încălcânu-se astfel prevederile art. 3 alin. (2) lit. b) și alin. (3) din O.U.G. nr. 66/2011, contestatorul B. nebeneficiind de un tratament egal și nediscriminatoriu.

În ceea ce privește critica vizând concluzia reținută de instanța de fond cu privire la lipsa de transparență și a informării legate de organizarea interviului și la nepublicarea rezultatelor selecției candidaților, Înalta Curte o consideră, de asemenea fondată.

Astfel, echipa de verificare constată lipsa de transparența a informării legate de organizarea interviului și faptul că nu au fost publicate rezultatele selecției candidaților la burse postdoctorale, respectiv punctajul aferent proiectului supus evaluării și punctajul aferent interviului, pentru fiecare candidat în parte, nefiind puse la dispoziție documente din care să rezulte respectarea celor două principii.

Reclamanta a susținut că, din conținutul celor trei acte de sesizare, făcute de candidații nemulțumiți, rezultă că pe site-ul partenerului au fost publicate toate informațiile legate de repartizarea candidaților, programarea la interviu punctajul proiectului supus evaluării, și punctajul aferent interviului iar candidații au primit informații prin email sau alte forme de comunicare. Din cuprinsul acestor plângeri rezultă și faptul că între organizatori și candidați a avut loc pe tot parcursul procesului de selecție un schimb de informații prin aceleași mijloace de comunicare.

Instanța de fond a constatat că Partenerul verificat nu a fost în măsură să prezinte la data desfășurării activității de verificare printscreen-uri cu postările privind data susținerii interviului, făcute arătând că imposibilitatea prezentării acestora este justificată de intervalul mare de timp, aproape 3 ani, între data postării și data solicitării informațiilor de către echipa de verificare iar potrivit contractului de prestări servicii încheiat cu societatea care găzduiește și gestionează site-ul său nu prevede termene de păstrare a back-up-urilor, dar acestea se păstrează timp de 12 luni în baza de date. A conchis instanța de fond că, imposibilitatea prezentării acestor documente nu reprezintă o încălcare a art. 6 pct. 14 din contractul de finanțare câtă vreme documentele la care se referă această clauză se referă documentele în baza cărora se angajează, lichidează, ordonanțează și se face plata cheltuielilor în cursul implementării proiectului și nu la postările făcute în cursul selecției candidaților.

Înalta Curte constată că, potrivit art. 6 pct. 14 din contractul de finanțare, beneficiarul are obligația de a păstra toate documentele originale (și în copie conform cu originalul documentelor partenerilor), inclusiv documentele contabile, privind activitățile și cheltuielile eligibile în vederea asigurării unei piste de audit adecvate, în conformitate cu regulamentele comunitare și naționale. Toate documentele vor fi păstrate 3 (trei) ani de la închiderea oficială a POSDRU 2007 - 2013.

Așadar, art. 6 pct. 14 din contract se referă, contrar susținerilor instanței de fond, și la alte documente decât cele în baza cărora se angajează, lichidează, ordonanțează și se face plata cheltuielilor în cursul implementării proiectului.

Pe de altă parte, printscreen-urile de pe site-ul proiectului prin care se făcea dovada transparenței și a informării legate de organizarea interviului și de publicarea rezultatelor selecției candidaților, nu au nimic de-a face cu păstrarea back-up-urilor de către societatea care a găzduit și gestionat site-ul.

Câtă vreme clauza contractuală prevede obligația păstrării tuturor documentelor inclusiv 3 ani după implemetarea proiectului, susținerea instanței de fond conform căreia imposibilitatea prezentării acestor documente este justificată de intervalul mare de timp, aproape 3 ani, între data postării și data solicitării informațiilor de către echipa de verificare, este vădit nelegală.

O ultimă critică se referă la analiza efectuată de instanța de fond cu privire la problemele semnalate în cazul grilelor de punctaj, recurenta pârâtă considerând că în mod greșit aceasta a apreciat ca acoperite deficiențele, motivând că aceste discrepanțe sunt explicate individual de membrii comisiei prin declarație pe proprie răspundere, concluzionând ca nu poate fi pus sub semnul îndoielii corectitudinea notelor înscrise în ele.

Înalta Curte constată că reclamanta însăși recunoaște că lista tuturor candidaților cu datele de evaluare și situația finală a acestora, inclusiv nota finală și locul ocupat în ierarhia după note, evidențiază o serie de diferențe privind data completării fișelor de evaluare la un număr de 15 candidați din totalul de 55, dar că aceste discrepanțe sunt explicate individual de membrii comisiei prin declarație pe proprie răspundere.

Înalta Curte apreciază că, declarațiile pe proprie răspundere date de membrii comisiei prin care aceștia justifică discrepanțele între data susținerii interviului și data semnării grilelor de evaluare pentru interviu, mai mult, chiar și evaluatorii semnând la date diferite, în condițiile în care aceste grile trebuiau semnate de toți evaluatorii în ziua susținerii interviului, nu sunt de natură să înlăture suspiciunile referitoare la realitatea și obiectivitatea notelor celor 15 candidați la interviu, cu atât mai mult cu cât, doar 4 dintre ei au întrunit punctajul necesar pentru a accede în grupul țintă.

Un alt motiv de nelegalitate a procesului-verbal de constatare a neregulilor invocat de reclamantă în cererea sa de chemare în judecată și neanalizat de instanța de fond o constituie aspectele de declarare ca neeligibile a cheltuielilor salariate solicitate la rambursare și rambursate pentru membrii comisiilor de evaluare și soluționare a contestațiilor și nu numai, din cadrul IEN, fără însă ca reclamanta să aducă vreun argument de fapt sau de drept cu privire la nelegalitatea actului administrativ.

În cadrul contestației, reclamanta a arătat însă că nu există legătură de cauzalitate între salariile persoanelor respective și constatarea echipei de verificare, cu referire la d-na C..

Înalta Curte constată că, într-adevăr, deși s-au retras sumele membrilor comisiilor de evaluare și contestații, d-na C. nu a făcut parte din vreuna din cele două comisii.

Sumele reprezentând cheltuielile salariale ale membrilor celor 2 comisii au fost încadrate în activitatea IV.2 Selecție și sprijinire a cercetătorilor postdoctoranzi și au fost solicitate la rambursare prin Cererea nr. x aprobată integral.

Salariul d-nei C., care nu era membru al comisiilor ci doar expert tutorat postdoctoranzi, aferent lunilor mai și iunie 2014, a fost solicitat la rambursare tot în cadrul activitatății IV.2 de mai sus în cuprinsul cererii de rambursare nr. x

Așadar, câtă vreme intimata pârâtă însăși a încadrat activitatea desfășurată de această persoană așa cum s-a arătat mai sus, deși trebuia încadrată în cadrul altei activități, ea însăși a creat legătura de cauzalitate a cărei lipsă o invocă.

Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte constată ca fiind fondate toate criticile recurentei pârâte, instanța de fond pronunțând hotărârea cu aplicarea greșită a normelor de drept material, procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. x/13.02.2017. privind proiectul x cu titlul "A.", emis de recurenta pârâtă fiind legal și temeinic.

Așa fiind, în baza art. 496 alin. (2) C. proc. civ., va fi admis recursul formulat pârâta Direcția Generală Organismul Intermediar pentru Programul Capital Uman - Ministerul Educației Naționale, va casa sentința recurată și rejudecând cauza, va respinge acțiunea formulată de reclamanta Universitatea Ștefan cel Mare Suceava, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman - Ministerul Educației Naționale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta Direcția Generală Organismul Intermediar pentru Programul Capital Uman - Ministerul Educației Naționale împotriva sentinței civile nr. 51 din 27 martie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și rejudecând cauza:

Respinge acțiunea formulată de reclamanta Universitatea Ștefan cel Mare Suceava, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman - Ministerul Educației Naționale, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 aprilie 2021.