ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2356/2021

Ședința publică din data de 13 aprilie 2021

Asupra revizuirii de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul București, secția a II - a de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat anularea raportului de evaluare nr. x/01.03.2017 întocmit de Agenția Națională de Integritate.

Prin sentința civilă nr. 5682 din data de 05.10.2017, pronunțată de către Tribunalul București, secția a II a de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2017, a fost admisă excepția necompetenței materiale și s-a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Curții de Apel București.

Prin sentința civilă nr. 681 din 16 februarie 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de către reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile a formulat recurs reclamantul.

Recurentul reclamant a susținut că instanța de fond a aplicat greșit normele de drept material, interpretând greșit dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 176/2010, invocând cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8) C. proc. civ.

Prin decizia nr. 2139 din 28 mai 2020, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a respins recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 681 din 16 februarie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Împotriva acestei decizii, A. a formulat cerere de revizuire.

Examinând excepția netimbrării invocată, din oficiu, în ședința publică din data de 13 aprilie 2021, asupra căreia trebuie să se pronunțe cu prioritate, astfel cum impun dispozițiile art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 26 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, cererea de revizuire se taxează cu 100 RON pentru fiecare motiv de revizuire invocat, iar dispozițiile art. 33 alin. (1) din același act normativ statuează în mod expres că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege".

În acest sens sunt și dispozițiile art. 148 alin. (6) C. proc. civ., conform cărora:

"Cererile adresate instanțelor judecătorești se timbrează, dacă legea nu prevede altfel", precum și dispozițiile art. 197 din același cod care prevăd în mod expres că "în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii."

Din analiza textelor de lege sus citate, rezultă obligația revizuentului de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul datorat, astfel încât la prin rezoluția din data de 01.07.2020 s-a dispus comunicarea obligației de achitare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON.

De asemenea, conform art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013, împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, partea obligată poate formula cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate, însă recurentul nu a folosit acest mijloc procesual reglementat de norma specială menționată.

Înalta Curte constată că până la termenul de judecată acordat, deși a fost legal citat cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru aferentă căii extraordinare de atac a revizuirii, astfel cum rezultă din dovada/procesul-verbal de înmânare a actului de procedură de la fila x, acesta nu a respectat cerința prevăzută de dispozițiile art. 26 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Consecința neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac extraordinare a revizuirii este prevăzută de dispozițiile art. 197 din C. proc. civ., sancțiunea fiind nulitatea recursului ca netimbrat.

Prin urmare, pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va dispune anularea, ca netimbrată, a cererii de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 2139 din 28 mai 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează cererea de revizuire declarată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 2139 din 28 mai 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 aprilie 2021.