ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2299/2021

Ședința publică din data de 08 aprilie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Pe rolul Curții de Apel București a fost înregistrat recursul formulat de recurenta - reclamantă A. împotriva încheierii din 08.08.2019, încheierii din 21.08.2019, încheierii din 17.09.2019, încheierii din 24.09.2019, încheierii din 30.09.2019 și a sentinței civile nr. 6399 din data de 07.10.2019, pronunțate de Tribunalul București, secția a II a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimatul-pârât MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONAE - UNITATEA MILITARĂ 02550 prin C.N. ROMTEHNICA S.A. și intimații-intervenienți B. și C. S.A. și S.C. D. SPA, având ca obiect "litigiu privind achizițiile publice".

Prin încheierea de ședință din 03.06.2020 s-a respins excepția de nelegalitate a Hotărârii de Guvern nr. 48/2018 privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specific aferente Programului de înzestrare esențial "Corvetă multifuncțională", invocată de recurenta-reclamantă A. ca inadmisibilă și a stabilit termen pentru continuarea judecății la data de 24.06.2020.

Prin decizia nr. 1149/13.07.2020, Curtea de Apel București, secția IX a de contencios administrativ și fiscal a admis recursul formulat împotriva încheierii din 08.08.2019 și a încheierii din 13.08.2019 a casat încheierea din 08.08.2019 și încheierea din 13.08.2019 și în rejudecare a constatat că reclamanta datora o cauțiune în cuantum de 220.000 RON, a respins în rest recursul și a respins excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 51 alin. (5) din Legea nr. 101/2016, ca inadmisibilă.

Recurenta-reclamantă A. a formulat recurs împotriva încheierii din 03.06.2020 prin care s-a respins ca inadmisibilă excepția de nelegalitate a H.G. nr. 48/2018 și împotriva deciziei nr. 1149/13.07.2020CAB, secția IX a CAF cu privire la soluția de respingere ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curții Constituționale a României .

Recurentul a invocat motivele de recurs prev. de art. 488 pct. 6,8 C. proc. civ.

În ceea ce privește recursul formulat împotriva încheierii de ședință din data de 03.06.2020, recurenta-reclamantă a invocat greșita statuare a primei instanțe cu privire la inexistența unei dependențe între actul administrativ atacat și soluționarea cauzei pe fond și, în subsidiar, greșita calificare a H.G. nr. 48/2018 ca fiind act normativ.

În ceea ce privește recursul formulat împotriva Deciziei nr. 1149/13.07.2020CAB, secția IX a CAF cu privire la soluția de respingere ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curții Constituționale a României recurenta apreciază că soluția instanței de fond a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material întrucât excepția de neconstituționalitate îndeplinea toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 din legea nr. 47/1992. Printr-o completare a motivelor de recurs s-a invocat și nemotivarea deciziei în ceea ce privește soluția dată cererii de sesizare a Curții Constituționale.

Intimatul-intervenient C. S.A. și B. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat, atașat fiind un set de înscrisuri. De asemenea, a invocat excepția inadmisibilității recursului formulat împotriva încheierii de ședință din data de 03.06.2020.

Recurenta-reclamantă a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea apărărilor formulate.

La 12.02.2021 recurenta reclamantă a formulat cerere de sesizare a CCR privind excepția de neconstituționalitate a disp. 4 alin(2) teza finala din Legea 554/2004.

S-a format dosar asociat nr. x/2020 în care a fost pronunțată încheierea de ședință din data de 08.04.2021 prin care a fost admisă cererea și a fost sesizată Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 alin. (2) teza finală din Legea nr. 554/2004.

II. Soluția instanței de recurs

În prealabil, cu privire la cererea de suspendare a soluționării recursului până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepție de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 alin. (2) teza finală din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, o suspendare a prezentei cauze nejustificându-se în condițiile în care soluția ce urmează să fie pronunțată de Curtea Constituțională poate deschide calea unei cereri de revizuire în conformitate cu prevederile art. 509 pct. 11 din C. proc. civ.

În ceea ce privește recursul formulat împotriva încheierii de ședință din data de 03.06.2020 Înalta Curte urmează să analizeze, cu prioritate, excepția inadmisibilității acestei căi de atac.

Potrivit art. 4 alin. (1) și (2) din legea nr. 554/2004 (1) Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate.

(2) Instanța învestită cu fondul litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate, constatând că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluționarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunțe asupra excepției, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză. În situația în care instanța se pronunță asupra excepției de nelegalitate prin încheiere interlocutorie, aceasta poate fi atacată odată cu fondul.

Așadar soluția dată de instanță excepției de nelegalitate este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea dată asupra fondului litigiului în cadrul căreia a fost invocată ceea ce face ca admisibilitatea unei căi de atac formulate împotriva încheierii prin care a fost soluționată o astfel de excepție să depindă de stadiul procesual în care a fost invocată excepția de nelegalitate.

În speță, în condițiile în care excepția de nelegalitate a fost invocată în faza recursului soluția dată de instanța de recurs acestui incident procedural nu mai poate face obiectul unui recurs întrucât nici decizia pronunțată cu privire la fondul recursului nu mai este susceptibilă de o astfel de cale de atac.

Cum, potrivit art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei" Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să respingă recursul formulat împotriva încheierii de ședință din data de 03.06.2020 ca inadmisibil.

În ceea ce privește recursul formulat împotriva Deciziei nr. 1149/13.07.2020CAB, secția IX a CAF cu privire la soluția de respingere ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curții Constituționale a României, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acesta este întemeiat, impunându-se casarea sentinței și sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 51 alin. (5) din legea nr. 101/2016.

Potrivit textului de lege criticat, în materia achizițiilor publice "în cazul admiterii recursului, instanța de recurs rejudecă, în toate cazurile, litigiul în fond".

Instanța de fond a analizat îndeplinirea condițiilor de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate după analizarea pe fond a recursului, reținând că recursul a fost respins ca nefondat în ceea ce privește cele două hotărâri recurate astfel încât nu se pune problema aplicării articolului criticat.

Contrar celor susținute de recurenta-reclamantă, nu se poate vorbi de o nemotivare a hotărârii cu privire la soluția dată asupra acestui incident procedural, motivarea instanței fiind de natură să redea în mod limpede raționamentul acesteia.

Pe de altă parte, însă, admisibilitatea excepției de neconstituționalitate nu poate fi apreciată în raport de soluția concretă dată pe fondul litigiului de către instanța în fața căreia a fost invocat acest incident procedural întrucât cererea de sesizare a Curții Constituționale trebuie soluționată înainte de soluționarea pe fond a pricinii.

Din acest motiv, condiția legăturii cu fondul pricinii trebuie analizată din perspectiva aspectelor care fac obiectul litigiului și a normelor care sunt susceptibile să fie aplicate nu din perspectiva soluției concrete pe care o pronunță instanța pe fondul pricinii.

Or, din această perspectivă articolul 51 alin. (5) din legea 101/2016 era susceptibil să fie aplicat în speță, fiind o normă generală care reglementa soluțiile pe care instanța le poate pronunța în cadrul recursului în materia achizițiilor publice.

În consecință, în mod greșit s-a apreciat în hotărârea atacată că nu ar fi îndeplinită condiția de admisibilitate referitoare la existența unei legături cu fondul cauzei. Față de aceste considerente, constatând că erau îndeplinite toate condițiile de sesizare a Curții Constituționale prevăzute de art. 29 din legea nr. 47/1992 Înalta Curte va admite recursul, va casa decizia atacată și va admite cererea de sesizare a Curții Constituționale.

În concluzie, față de prevederile art. 4 din legea nr. 554/2004 și art. 29 din legea nr. 47/1992 Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge recursul formulat împotriva încheierii de ședință din 03 iunie 2020 ca inadmisibil, va admite recursul formulat împotriva deciziei nr. 1149 din 13.07.2020 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX - a contencios administrativ și fiscal, va casa în parte decizia atacată și va admite cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 51 alin. (5) din legea nr. 101/2016.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de suspendare a judecății recursului formulat de reclamanta A. împotriva încheierii de ședință din 03 iunie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX - a contencios administrativ și fiscal.

Respinge recursul formulat de reclamanta A. împotriva încheierii de ședință din 03 iunie 2020 ca inadmisibil.

Admite recursul formulat de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 1149 din 13.07.2020 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX - a contencios administrativ și fiscal.

Casează în parte decizia atacată și admite cererea de sesizare a Curții Constituționale.

Sesizează Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 51 alin. (5) din Legea nr. 101/2016.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 08 aprilie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.