ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2263/2021
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2263/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 8 aprilie 2021
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul acțiunii deduse judecății
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, reeclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Instituția Prefectului Județului Cluj și Comitetul pentru Situații de Urgență Cluj, anularea Hotărârii nr. 42/05.10.2020 emisă de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Cluj.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
2.1. Prin sentința nr. 524 din 3 martie 2021, Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrsativ și fiscal, reținând, în esență, incidența prevederilor art. 15 alin. (4) - (6) din Legea nr. 136/2020.
2.2. Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrsativ și fiscal, prin sentința nr. 69 din 8 martie 2021, a a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale a constatat existența unui conflict negativ de competență și a sesizat instanța competentă pentru pronunțarea regulatorului de competență, suspendând judecata cauzei.
Pentru a pronunța această soluție, Curtea de apel a reținut că prin hotărârea atacată nu s-a dispus niciuna dintre măsurile prevăzute de Legea nr. 136/2020 așa încât, în cauză, nu sunt aplicabile normele speciale de procedură ale art. 15 alin. (6) și (10) din Legea nr. 136/2020, acestea fiind incidente doar situațiilor pentru care acestea au fost edictate, astfel, conform principiului specialia generalibus derogant, concluzia ce decurge este aceea că instanța competentă trebuie determinată potrivit normelor generale în materie, respectiv conform art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență
Argumente de fapt și de drept relevante
Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (1), (13)4 și 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează să pronunțe regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei și dispozițiile legale incidente pricinii.
Obiectul cererii deduse judecății vizează anularea Hotărârii nr. 42/05.10.2020 emise de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Cluj, prin care s-a adoptat, începând cu 07.10.2020 ora 07:00 pe toată durata perioadei stării de alertă, măsura instituirii obligativității purtării măștii de protecție pe o rază de 100m în jurul unităților de învățământ preuniversitar din județul Cluj.
Legea nr. 136/2020, reținută de instanța de trimitere, reglementează următoarele măsuri:
a) carantina persoanelor, definită la art. 3 lit. a) și reglementată la art. 7 și art. 11 din Legea nr. 136/2020;
b) carantina zonală, definită la art. 3 lit. b) și reglementată la art. 12 din Legea nr. 136/2020;
c) izolarea, definită la art. 3 lit. c) și reglementată la art. 8 din Legea nr. 136/2020;
d) monitorizarea și, după caz, măsurile legale de ocrotire temporară a minorilor, persoanelor puse sub interdicție, persoanelor cărora li s-a instituit tutela sau curatela ori persoanelor care, din cauza vârstei, bolii sau altei cauze, din orice alt motiv, rămân fără supraveghere și îngrijire, în situația în care aceste persoane se aflau anterior în ocrotirea unei persoane față de care a fost luată măsura carantinei sau a izolării, potrivit art. 9 din Legea nr. 136/2020.
Analizând hotărârea atacată în raport cu măsurile prevăzute de Legea nr. 136/2020, se constată că prin această hotărâre nu s-a dispus nicio astfel de măsură.
Astfel, prin actul administrativ atacat s-a instituit, pe toată durata perioadei stării de alertă, obligativitatea purtării măștii de protecție pe o rază de 100 m în jurul unităților de învățământ preuniversitar din județul Cluj, iar măsurile prevăzute de Legea nr. 136/2020 se referă la carantina persoanelor, la carantina zonală sau la izolarea persoanelor, monitorizarea sau măsurile legale de ocrotire temporară a persoanelor aflate în ocrotirea persoanelor carantinate sau izolate.
Totodată, potrivit dispozițiilor art. 42 alin. (1) și (3) din O.U.G. nr. 1/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, hotărârile prin care se declară, se prelungește sau încetează starea de alertă, precum și cele prin care se stabilește aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă la nivel național sau pe teritoriul mai multor județe, pot fi atacate în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 554/2004.
Or, în condițiile în care prin hotărârea atacată s-a stabilit aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă în județul Cluj, se constată că aceasta intră în categoria actelor sus-menționate, iar regimul său de contestare este cel reglementat de dreptul comun în materia contenciosului administrativ, respectiv de Legea nr. 554/2004.
În cauză, actul administrativ contestat a fost emis de către o autoritate publică județeană, respectiv Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Cluj, așa încât devine aplicabil criteriul rangului autorității emitente.
Prin urmare, în temeiul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în raport cu rangul autorității publice emitente, competența materială de soluționare în primă instanță a cauzei revine Tribunalului Cluj.
Așadar, deși art. 15-17 din Legea nr. 136/2020 cuprind norme derogatorii de la dreptul comun în materia contenciosului administrativ, cu privire la instanța competentă și compunerea completului de judecată, Înalta Curte constată că situația dedusă judecății nu poate fi subsumată acestor proceduri speciale.
Reținând aplicabilitatea în cauză a prevederilor Legii nr. 554/2004, Înalta Curte are în vedere și prevederile art. 54 din Legea nr. 304/2004, coroborate cu cele ale art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, potrivit cărora, "cauzele date potrivit legii, în competența primei instanțe, (...) se judecă în complet format dintr-un judecător".
Temeiul legal al regulatorului de competență
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Instituția Prefectului Județului Cluj și Comitetul pentru Situații de Urgență Cluj în favoarea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 8 aprilie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.