ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2153/2021

Ședința publică din data de 01 aprilie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 25 iulie 2016, reclamanta A., în contradictoriu cu Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, a solicitat anularea hotărârii nr. 259/30.03.2016.

Prin cererea formulată la data de 08 august 2016, reclamanta și-a completat acțiunea, în sensul că înțelege să se judece și cu pârâtele B. și C..

Prin cererea formulată la data de 12 decembrie 2016, reclamanta și-a completat acțiunea, în sensul că înțelege să se judece și cu pârâții Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și D. - membru al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

Prin sentința civilă nr. 529 din 20 februarie 2017, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, B., C., Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și D. - membru al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 529 din 20 februarie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta A., în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ., republicat, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, rejudecând cauza pe fond, admiterea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată.

Intimații-pârâți Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, B., C., Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și D. - membru al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării nu au formulat întâmpinare în cauză.

Prin încheierea de ședință din 04 iunie 2020, Înalta Curte a dispus suspendarea judecării recursului declarat de reclamanta A., în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., republicat, constatând că niciuna dintre părți, deși legal citate, nu s-a înfățișat la strigarea pricinii și nici nu a solicitat în scris judecarea cauzei în lipsă.

Prin cererea înregistrată la dosarul cauzei la data de 02 februarie 2021, recurenta-reclamantă A. a solicitat repunerea cauzei pe rol.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând cu prioritate excepția de perimare, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 416 alin. (1) și (2) din C. proc. civ.:

"(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță."

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.:

"(1) Judecătorul va suspenda judecata: 2. Când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă".

Înalta Curte constată că, la termenul de judecată din data de 04 iunie 2020, a fost dispusă suspendarea judecării recursului, având în vedere lipsa părților, legal citate, la strigarea pricinii, precum și nedepunerea la dosar a unei cereri scrise de judecare în lipsă.

Încheierea de ședință din data de 04 iunie 2020 reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, de la această dată începând să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., termen care s-a împlinit la data de 04 decembrie 2020.

Înalta Curte reține și faptul că, în cauză, nu a fost formulată de către părți, înăuntrul termenului de perimare, nicio cerere de redeschidere a procesului, potrivit art. 415 pct. 2 C. proc. civ., republicat, nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură și nu subzistă niciunul din cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu de către instanța de judecată. De asemenea, nu este incident în cauză niciun motiv de suspendare a cursului perimării, din cele prevăzute de art. 418 C. proc. civ., republicat.

În consecință, față de lipsa de diligență a părților, care a condus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni, Înalta Curte constată intervenită sancțiunea perimării recursului, potrivit dispozițiilor art. 420 și art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., republicat.

În ceea ce privește cererea de repunere pe rol formulată de recurenta-reclamantă, înregistrată pe rolul instanței la data de 02 februarie 2021, Înalta Curte constată că sunt incidente dispozițiile art. 9 lit. g) din O.U.G. nr. 80/2013, iar pentru formularea acestei cereri se datorează taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 de RON.

Conform art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege, iar potrivit art. 197 C. proc. civ.:

"În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii".

Prin citația comunicată recurentei-reclamante la data de 16 februarie 2021, conform dovezii de înmânare aflate la dosar, Înalta Curte a adus la cunoștința părții obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de RON, aferentă cererii de repunere pe rol, obligație pe care recurenta-reclamantă nu a îndeplinit-o.

Cum dovada timbrării nu a fost atașată cererii de repunere pe rol, iar recurenta-reclamantă nu și-a îndeplinit această obligație nici ulterior, deși a fost citată cu această mențiune, devin aplicabile dispozițiile art. 197 teza a II-a C. proc. civ., care prevăd sancțiunea anulării cererii, ca netimbrată.

Pentru considerentele expuse și în temeiul dispozițiilor art. 197 din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va dispune anularea pentru netimbrare a cererii de repunere pe rol.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția perimării.

Constată perimat recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 529 din 20 februarie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Anulează pentru netimbrare cererea de repunere pe rol.

Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în ceea ce privește soluția asupra perimării, recursul urmând a se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 01 aprilie 2021.