ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2121/2020

Ședința publică din data de 28 mai 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la data de 25 iulie 2017, pe rolul Tribunalului Bihor, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate - Inspecția de Integritate, anularea Raportului de evaluare nr. x/12.07.2017.

La data de 06.10.2017, pârâta Agenția Națională de Integritate - Inspecția de Integritate a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Bihor în soluționarea prezentei cauze, iar, pe fondul cauzei, respingerea în totalitate a acțiunii reclamantului ca nefondată.

Prin sentința nr. 28 din data de 10.01.2018, pronunțată de Tribunalul Bihor, competența de soluționare a prezentei cauze a fost declinată în favoarea Curții de Apel Oradea.

Soluția instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 42 din 27 martie 2018, Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate - Inspecția de Integritate, a anulat Raportul de evaluare nr. x/12.07.2017.

Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs pârâta Agenția Națională de Integritate, pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivare căii de atac recurenta-pârâtă susține că, în cauza de față sunt întrunite condițiile generatoare ale unui conflict de interese, intimatul-reclamant încălcând în mod evident dispozițiile art. 75 și art. 77 din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali și art. 46 din Legea nr. 215/2001.

Astfel, intimatul-reclamant exercită funcția de consilier local, în același timp având și calitatea de comerciant în cadrul A. persoană fizică autorizată. În calitate de consilier local A. a partcipat la deliberarea și adoptarea Hotărârii Consiliului Local nr. 94 din 28.11.2014 privind închirierea prin licitație publică deschisă a imobilului Magazin Sătesc.

Prin urmare, dispozițiile art. 75 din Legea nr. 393/2004 își găsesc aplicabilitatea în cauza de față, în care alesul local a anticipat că o decizie a Consiliului Local prezintă un beneficiu pentru sine, beneficiu reprezentat de închirierea imobilului menționat.

În concluzie, recurenta-pârâtă solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și, în rejudecare, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Analiza motivelor de casare

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate și a dispozițiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

Potrivit dispozițiilor art. 70 din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a funcțiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sancționarea corupției, prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 77 din același act normativ, conflictele de interese pentru președinții și vicepreședinții consiliilor județene ori pentru consilierii locali și județeni fac obiectul reglementării date de art. 47 (actual art. 46) din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale.

Potrivit acestui din urmă text de lege, nu poate lua parte la deliberare si la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soț, soție, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial in problema supusa dezbaterilor consiliului local.

Acest interes este definit, potrivit art. 75 lit. c) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, ca existând în situațiile în care aleșii locali au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorității publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru o societate comercială la care dețin calitatea de asociat unic, funcția de administrator sau de la care obțin venituri.

În acest context, legiuitorul a statuat în art. 77 din aceeași lege: "(1) Consilierii județeni și consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea și adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii.

(2) În situațiile prevăzute la alin. (1), consilierii locali și consilierii județeni sunt obligați să anunțe, la începutul dezbaterilor, interesul personal pe care îl au în problema respectivă.

(3) Anunțarea interesului personal și abținerea de la vot se consemnează în mod obligatoriu în procesul-verbal al ședinței.".

În prezenta cauză, prin Raportul de Evaluare nr. x/12.07.2017, recurenta-pârâtă a constatat că în urma evaluării efectuate în lucrarea nr. x/29.03.2016 privind pe intimatul-reclamant, consilier local în cadrul Consiliului Local al Comunei Hidișelu de Sus, în raport cu datele, informațiile și documentele aflate la dosarul lucrării, au fost identificate elemente de încălcare a legislației privind regimul juridic al conflictelor de interese, reglementat de art. 70 și 77 din Legea nr. 161/2003, coroborate cu prevederile art. 46 alin. (1) din Legea nr. 215/2011 și cu dispozițiile art. 75 lit. a) și art. 77 din Legea nr. 393/2004, întrucât în calitate de consilier local în cadrul Consiliului Local al comunei Hidișelu de Sus, a participat la deliberarea și adoptarea Hotărârii Consiliului Local nr. 94 din 28.11.2014 privind închirierea prin licitație publică deschisă a imobilului " Magazin Sătesc" situat în Hidișelu de Sus nr. 88A, în baza căruia a fost încheiat contractul de închiriere nr. x din 20.01.2015 între comuna Hidișelu de Sus și societatea comercială A..

Intimatul-reclamant deținea la data adoptării HCL Hidișelu de Sus nr. 94/2014, funcția de consilier local în cadrul Consiliului Local Hidișelu de Sus.

Prin HCL nr. 94/28.11.2014, s-a aprobat închirierea prin licitație publică deschisă cu oferte în plic a imobilului " Magazin Sătesc" situat în Hidișelu de Sus nr. 88A, edificat pe nr. top. x, înscris în CF nr. x Hidișelu de Sus, cu destinația de magazin alimentar și alimentație publică. S-a aprobat prețul de pornire a licitației la 250 RON pe lună, durata închirierii de 2 ani și contractul de închiriere prevăzut în anexa 2 la hotărâre.

Conform procesului-verbal nr. x/09.01.2015, încheiat cu ocazia deschiderii ofertelor depuse în vederea atribuirii contractului de închiriere având ca obiect imobilul " Magazin Sătesc" situat în Hidișelu de Sus nr. 88A, a ofertat doar A..

A fost încheiat contractul de închiriere nr. x/20.01.2015 pentru acest imobil între Comuna Hidișelu de Sus și A..

La ședința Consiliului Local al comunei Hidișelu de Sus a participat și intimatul-reclamant.

Intimatul-reclamant era direct interesat în adoptarea acestei Hotărâri, având în vedere faptul că beneficiara acesteia era chiar persoana fizică autorizată al cărei titular era.

Ca urmare, existența interesului patrimonial generează în sarcina alesului local vizat două obligații: anunțarea la începutul dezbaterilor a interesului personal pe care îpl are în problema respectivă, abținerea de la deliberarea și adoptarea hotărârii cu privire la problema respectivă.

Din înscrisurile existente la dosarul cauzei rezultă că intimatul-reclamant nu a declarat la începutul ședinței în plenul adunării consilierilor, faptul că se află în conflict de interese și că nu va participa la deliberarea și adoptarea hotărârilor respective.

Contrar celor reținute de instanța de fond, abținerea de deliberare și adoptarea hotărârii presupune ca persoana aflată în conflict de interese să nu fie prezentă la momentul discutării chestiunii supuse dezbaterii, întrucât art. 77 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 interzice participarea sa la deliberare, impunând ca acesta să anunțe interesul său personal la începutul dezbaterilor asupra problemei în care are interes, tocmai pentru a preveni participarea sa la deliberare în cadrul ședinței consiliului, respectiv pentru a preveni influențarea hotărârilor acestei autorități prin prezența sa la deliberări.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Toate argumentele prezentate mai sus sunt în măsură să atragă casarea sentinței în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 cu consecința respingerii acțiunii ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de Agenția Națională de Integritate - Inspecția de Integritate împotriva sentinței nr. 42 din 27 martie 2018 a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și, rejudecând, respinge acțiunea, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 mai 2020.