ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5671/2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată sub nr. x/16.08.2017 pe rolul Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a chemat în judecată pârâta Agenția Națională de Integritate Bihor, solicitând instanței să pronunțe o hotărâre prin care să anuleze Raportul de Evaluare nr. x/21.07.2017 întocmit de inspectorul de integritate B. în lucrarea 22684/A/II/29.05.2014 . A solicitat și cheltuieli de judecată, însă prin concluziile orale asupra fondului cauzei, reclamantul prin reprezentant a revenit asupra acestui aspect arătând că nu solicită cheltuieli de judecată.

Prin sentința nr. 3/CA/2018 din data de 18 ianuarie 2018, Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondată cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, cu sediul în București.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate, în sensul trimiterii cauzei spre rejudecare unei alte instanțe de același grad, iar, în subsidiar, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

Recursurile au fost înregistrate pe rolul înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. x/2017, iar prin rezoluția din data de 6 martie 2018 s-a stabilit taxa judiciară de timbru aferentă căii de atac promovate, în cuantum de 200 RON, conform dispozițiilor Ordonanței de urgență nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Examinând excepția netimbrării recursului, invocată din oficiu în ședința publică din data de 3 noiembrie 2020, asupra căreia trebuie să se pronunțe cu prioritate, astfel cum impun dispozițiile art. 248 C. proc. civ., înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 80/2013, "(l)Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 C. proc. civ. (2) In cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a norme/or de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON. ", iar dispozițiile art. 33 alin. (1) din același act normativ statuează în mod expres că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege".

În acest sens sunt și dispozițiile art. 148 alin. (6) C. proc. civ., conform cărora:

"Cererile adresate instanțelor judecătorești se timbrează, dacă legea nu prevede altfel", precum și dispozițiile art. 197 din același cod care prevăd în mod expres că "în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii."

Din analiza textelor de lege sus citate, rezultă obligația recurentului de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul datorat, astfel încât prin citația emisă în data de 6 martie 2018 s-a dispus citarea acestuia cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru.

De asemenea, conform art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013, împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, partea obligată poate formula cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate, însă recurentul nu a folosit acest mijloc procesual reglementat de norma specială menționată.

Înalta Curte constată că până la termenul de judecată acordat, deși a fost legal citat cu mențiunea de a achita taxa judiciară aferentă recursului promovat, astfel cum rezultă din dovada/procesul-verbal de înmânare a actului de procedură de la fila x, reclamantul nu a respectat cerința prevăzută de dispozițiile art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Consecința neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac extraordinare a recursului este prevăzută de dispozițiile art. 197 din C. proc. civ., sancțiunea fiind nulitatea recursului ca netimbrat.

Prin urmare, pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va dispune anularea, ca netimbrat, a recursului formulat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței nr. 3/CA/2018 din data de 18 ianuarie 2018 a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 3/CA/2018 din data de 18 ianuarie 2018 a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 3 noiembrie 2020.