ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2034/2021

Ședința publică din data de 31 martie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, la data de 9 mai 2017, sub nr. x/2017, urmare declinării competenței de soluționare a cauzei prin sentința civilă nr. 3411/21.04.2017 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, secția I civilă în dosarul nr. x/2017, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Instituția Prefectului, a solicitat obligarea pârâtei la acordarea de despăgubiri.

Prin sentința civilă nr. 1490 din 12 martie 2018, Tribunalul București a respins acțiunea reclamantului, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe, reclamantul A. a formulat recurs, care a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

La termenul de judecată din data de 10 septembrie 2020, instanța a dispus suspendarea judecării cauzei, conform dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa nejustificată a părților.

Împotriva încheierii de ședință din 10 septembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. prin mandatar B. a declarat recurs, care face obiectul prezentului dosar.

Cererea de recurs nu a fost întemeiată în drept.

În motivarea recursului, recurentul-reclamant a susținut că măsura suspendării este nelegală, instanța de fond reținând greșit că în cauză nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă. Prin urmare, solicită repunerea dosarului pe rol și judecarea acestuia în lipsa părților.

Legal citată, intimata-pârâtă Instituția Prefectului prin Prefect nu a formulat întâmpinare în cauză.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, încheierea recurată în raport de criticile de nelegalitate invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamant este nefondat, pentru următoarele considerente.

Ca o chestiune prealabilă, Înalta Curte constată că susținerile reclamantului din cuprinsul motivelor de recurs pot fi încadrate în art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., cu referire la greșita aplicare a art. 411 C. proc. civ.

Potrivit art. 411 alin. (1) pct. 2 teza a II-a C. proc. civ., judecătorul va suspenda judecata "când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul au cerut în scris judecarea în lipsă".

Lipsa părților, legal citate, nu împiedică judecarea cauzei, sub condiția ca, cel puțin una dintre acestea, să fi solicitat judecarea în lipsă.

În cauză, se constată că la termenul de judecată din 10 septembrie 2020, procedura de citare a fost legal îndeplinită atât cu reclamantul A., cât și cu pârâta Instituția Prefectului prin Prefect, reținându-se, totodată, că niciuna dintre părți nu a solicitat judecarea în lipsă.

Prin urmare, Înalta Curte constată că măsura suspendării judecării cauzei, este legală, fiind întrunite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., câtă vreme niciuna dintre părți nu s-a înfășișat la strigarea cauzei și nici nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Înalta Curte reamintește părților dispozițiile art. 415 C. proc. civ., care la pct. 1 prevede că "Judecata cauzei suspendate se reia: (...) prin cererea de redeschidere făcută de una dintre părți, când suspendarea s-a dispus prin învoirea părților sau din cauza lipsei lor".

Așadar, cel nemulțumit de soluția de suspendare a cauzei pentru lipsa nejustificată a părților, are posibilitatea legală de a solicita repunerea cauzei pe rol, printr-o simplă cerere.

Pentru considerentele expuse, găsind nefondate motivele de recurs încadrabile în cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) același Cod, Înalta Curte va respinge recursul declarat reclamantul A. prin mandatar B., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul A. prin mandatar B. împotriva încheierii de ședință din 10 septembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a CAF în dosarul nr. x/2017, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 31 martie 2021.