ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 188/2021

Ședința publică din data de 19 ianuarie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2017 la Tribunalul Argeș, la data de 07.11.2017, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Agenția Națională de Integritate (ANI), solicitând instanței să constate nulitatea absolută a Raportului de evaluare nr. x/03.05.2012, deoarece nu poartă semnătura olografă a inspectorului care a fost desemnat să efectueze evaluarea, respectiv a fost întocmit de o persoană care nu avea calitatea să realizeze evaluarea, nefiind desemnată aleatoriu conform art. 12 alin. (4) din Legea nr. 176/2010

Prin sentința nr. 1985/11.12.2017, Tribunalul Argeș a admis excepția de necompetență materială și a declinat competența de soluționare a cauzei în primă instanță la Curtea de Apel Pitești, reținând dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 și faptul că pârâta, emitentă a actului contestat de reclamant, este autoritate publică centrală.

Cererea de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la data de 04.01.2018.

Prin sentința nr. 41/F-CONT din 7 martie 2018, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins cererea de repunere pe rol, a admis excepția tardivității acțiunii și a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, ca fiind tardiv formulată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe în vederea soluționării contestației pe fond.

Recursul a fost înregistrat pe rolul înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. x/2017, iar prin rezoluția din data de 30 mai 2018 s-a stabilit taxa judiciară de timbru aferentă căii de atac promovate, în cuantum de 200 RON, conform dispozițiilor Ordonanței de urgență nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Examinând excepția netimbrării recursului, invocată din oficiu în ședința publică din data de 19 ianuarie 2021, asupra căreia trebuie să se pronunțe cu prioritate, astfel cum impun dispozițiile art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 80/2013, "(l)Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 C. proc. civ. (2) In cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a norme/or de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON. ", iar dispozițiile art. 33 alin. (1) din același act normativ statuează în mod expres că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege".

În acest sens sunt și dispozițiile art. 148 alin. (6) C. proc. civ., conform cărora:

"Cererile adresate instanțelor judecătorești se timbrează, dacă legea nu prevede altfel", precum și dispozițiile art. 197 din același cod care prevăd în mod expres că "în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii."

Din analiza textelor de lege sus citate, rezultă obligația recurentului de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul datorat, astfel încât prin citația emisă în data de 30 mai 2018 s-a dispus citarea acestuia cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru.

De asemenea, conform art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013, împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, partea obligată poate formula cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate, însă recurentul nu a folosit acest mijloc procesual reglementat de norma specială menționată.

Înalta Curte constată că până la termenul de judecată acordat, deși a fost legal citat cu mențiunea de a achita taxa judiciară aferentă recursului promovat, astfel cum rezultă din dovada/procesul-verbal de înmânare a actului de procedură de la fila x și din declarația verbală a reclamantului prezent la ședința de judecată, acesta nu a respectat cerința prevăzută de dispozițiile art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Consecința neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac extraordinare a recursului este prevăzută de dispozițiile art. 197 din C. proc. civ., sancțiunea fiind nulitatea recursului ca netimbrat.

Prin urmare, pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va dispune anularea, ca netimbrat, a recursului formulat de recurentul - reclamant A. împotriva sentinței nr. 41/F-CONT din 7 martie 2018 a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 41/F-CONT din 7 martie 2018 a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 ianuarie 2021.