ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1874/2021
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1874/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 25 martie 2021
Asupra recursului de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
1.1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2018, la data de 30.01.2019, reclamanta Federația Cinegetică Independentă din România a solicitat anularea articolului 4 din Ordinul nr. 395/2018 din 09.05.2017, respectiv anexele 1 și 2 ale Ordinului și anularea adresei nr. x/23.07.2018 emisă de intimat, prin care a fost respinsă plângerea prealabilă formulată de reclamant, cu cheltuieli de judecată.
Hotărârea instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 219 din 10 iulie 2019 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal s-a respins acțiunea formulată de reclamanta Federația Cinegetică Independentă din România, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apelor și Pădurilor, ca neîntemeiată.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinței civile atacate, a declarat recurs reclamanta Federația Cinegetică Independentă din România, invocând cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.
II. Soluția instanței de recurs
Argumente de fapt și de drept relevante
Analizând recursul declarat raportat la actele de la dosarul cauzei, Înalta Curte contată că recursul este tardiv formulat și îl va respinge ca atare, pentru considerentele următoare:
În raport cu dispozițiile art. 487 C. proc. civ., se constată că recursul a fost declarat peste termenul prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Potrivit dispozițiilor art. 485 din C. proc. civ., "termenul de recurs este de 30 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel", iar art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 arată că "hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare."
Or, din examinarea înscrisurilor depuse în recurs, Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă a declarat recurs la data de 27.08.2019, în condițiile în care sentința recurată a fost comunicată acestuia la data de 08.08.2019.
Având în vedere că, potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește, ultima zi în care se putea înregistra cererea de recurs este data de 24.08.2019.
Conform art. 185 alin. (1) C. proc. civ., când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate. Această sancțiune se aplică și în cazul nerespectării termenului de declarare a recursului, dat fiind că este vorba despre exercitarea unui drept procesual.
Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
Având în vedere aspectele prezentate, Înalta Curte constată că recursul a fost declarat cu nerespectarea termenului de declarare a recursului prevăzut de dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, astfel încât în temeiul art. 496 alin. (1) cod păroc.civ. va respinge recursul ca tardiv .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca tardiv recursul formulat de Federația Cinegetică Independentă din România împotriva sentinței nr. 219 din 10 iulie 2019 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 25 martie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.