ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 870/2022

Ședința publică din data de 14 aprilie 2022

Asupra cauzei de față, Înalta Curte reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la 9 septembrie 2020 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă sub dosar nr. x/2020, petenta A. a solicitat strămutarea dosarului nr. x/2020 al Curții de Apel Brașov, pentru motive de bănuială legitimă.

În cadrul dosarului de strămutare, prin cererea transmisă prin fax la 14 octombrie 2020, petenta a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 143 alin. (1) C. proc. civ., formându-se dosarul asociat nr. x/2020 - cauză în care a fost stabilit termen la 10 decembrie 2020, cu citarea părților, în ședință publică, pentru soluționarea cererii de sesizare a Curții Constituționale.

Prin încheierea din 10 decembrie 2020 pronunțată în dosarul nr. x/2020 judecata a fost suspendată, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatându-se că niciuna dintre părți, legal citate, nu s-a înfățișat la strigarea cauzei și că părțile nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă.

La 8 iunie 2021 petenta A. a formulat cerere de repunere pe rol a cererii de sesizare a Curții Constituționale.

Prin încheierea din 7 octombrie 2021, apreciind că cererea de repunere pe rol nu a fost formulată în vederea judecării cauzei, a fost menținută măsura suspendării dispusă prin încheierea din 10 decembrie 2020.

Prin rezoluția din 7 martie 2022, potrivit dispozițiilor art. 420 C. proc. civ., s-a dispus citarea părților în vederea discutării perimării.

La 1 aprilie 2022 petenta A. a transmis prin fax cerere de repunere a cauzei pe rol și de continuare a judecății.

Cu privire la solicitarea petentei de repunere a cauzei pe rol, se constată că potrivit dispozițiilor art. 415 pct. 1 C. proc. civ., judecata reîncepe prin cererea de redeschidere făcută de una din părți, când ea s-a suspendat prin învoirea părților sau prin lipsa lor, motiv pentru care urmează a o admite și a dispune repunerea cauzei pe rol pentru a se verifica dacă sunt întrunite cerințele prevăzute de dispozițiile art. 416 C. proc. civ. referitoare la perimare.

Asupra excepției de perimare, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 416 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni.

Alin. (2) al aceluiași text de lege, dispune că termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță, iar alin. (3) prevede că nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu, precum și cele când, din motive care nu sunt imputabile părții, cererea n-a ajuns la instanța competentă sau nu se poate fixa termen de judecată.

În sensul prevederilor legale mai sus redate, perimarea se înfățișează ca o sancțiune care se răsfrânge asupra întregii activități judiciare, determinată de lipsa de stăruință a părților în soluționarea litigiului dedus judecății.

Perimarea operează cu condiția ca timp de 6 luni să nu se fi săvârșit vreun act de procedură în vederea judecării cauzei, împrejurare determinată de lipsa de diligentă a părților, care nu au acționat în acest scop, deși aveau posibilitatea să o facă.

Fiind un termen procedural, termenul de perimare se calculează potrivit dispozițiilor art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., astfel încât acesta se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima lună, iar dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.

În speță, părțile, deși legal citate, nu s-au prezentat în instanță la termenul din 10 decembrie 2020 stabilit pentru judecarea cererii de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 143 alin. (1) C. proc. civ., termen la care, constatându-se că niciuna din părți nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a fost dispusă suspendarea cauzei.

Astfel cum rezultă din actele și lucrările dosarului, se constată a fi cumulativ îndeplinite cerințele perimării, respectiv pricina a rămas în nelucrare în tot timpul prevăzut de lege, de la momentul suspendării și până la data repunerii pe rol a cauzei în vederea analizării excepției de perimare trecând mai mult de 6 luni, timp în care niciuna dintre părți nu a întreprins vreun demers pentru continuarea judecății și nici nu a fost făcută dovada existenței vreunei cauze de întrerupere sau de suspendare a cursului termenului de perimare.

Se constată, totodată, că petenta nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă nici prin cererea de strămutare cu care a fost învestită Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, cerere ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2020

Cum cauza a rămas în nelucrare din vina părților pe perioada prevăzută de lege, Înalta Curte constată că a operat sancțiunea prevăzută de dispozițiile art. 416 alin. (1) C. proc. civ., judecata cererii de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate fiind perimată de drept.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimată cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 143 alin. (1) C. proc. civ., formulată de petenta A..

Cu drept de recurs la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în termen de 5 zile de la pronunțare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 aprilie 2022.