ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1802/2021

Ședința publică din data de 23 martie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 19.01.2018 pe rolul Curții de Apel București, reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâții Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei-Comisia de Soluționare a Disputelor pe Piața Angro și cu amănuntul apărute între participanții la piața gazelor naturale și SNTGN Transgaz S.A. a solicitat anularea Hotărârii ANRE nr. 38/12.12.2017 privind soluționarea disputei intervenite cu ocazia derulării contractului de transport gaze naturale nr. x/22.09.2016 cu SNTGN Transgaz S.A., având ca obiect anularea facturilor fiscale nr. x/03.02.2017, y/03.02.2017, z/27.02.2017, w/21.03.2017, t/21.04.2017, s/23.05.2017 reprezentând contravaloarea depășirilor de capacitate în lunile noiembrie 2016, decembrie 2016, ianuarie 2017, februarie 2017, martie 2017 si aprilie 2017, facturi emise de SNTGN Transgaz S.A. in cadrul derulării contractului de transport gaze naturale.

Prin sentința civilă nr. 3027 pronunțată în data de 25 iunie 2018, Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI-COMISIA DE SOLUȚIONARE A DISPUTELOR PE PIAȚA ANGRO ȘI CU AMĂNUNTUL APĂRUTE ÎNTRE PARTICIPANȚII LA PIAȚA GAZELOR NATURALE, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței nr. 3027 din data de 25 iunie 2018 a Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta A. S.R.L., încadrând în drept criticile sale în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Împotriva recursului promovat de reclamantă ambele intimate -pârâte au formulat întâmpinări.

Prin întâmpinarea sa intimata -pârâtă Societatea Națională de Transport Gaze Naturale Transgaz S.A. a invocat excepția nulității recursului, cu consecința anulării cererii. În subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și, pe cale de consecință, menținerea sentinței, ca temeinică și legală.

La rândul său, intimata - pârâtă Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei a solicitat prin întâmpinare respingerea, ca nefondat, a recursului și, pe cale de consecință, menținerea hotărârii de fond, ca legală și temeinică.

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.

Față de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispozițiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin Rezoluția din data de 07.01.2019 s-a fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 23 martie 2021, în ședință publică, cu citarea părților.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Aspectele de nelegalitate invocate de către recurenta-reclamantă au fost încadrate de aceasta pe dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. invocându-se greșita interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 99 din Codul rețelei de către prima instanță interpretarea nelegală determinând nelegalitatea soluției de respingere a acțiunii.

Deși, instanța de fond a reținut ca "înlocuirea formulării fiecare tip de puncte" din formula de calcul a depășirii capacității de rezervare cu formula "fiecare punct" conduce, prin interpretare, la soluția invocata de reclamanta, aceasta a concluzionat in mod greșit faptul ca art. 99 din Codul rețelei nu reglementează, in mod izolat, modalitatea de calcul a depășirilor de capacitate.

Art. 99 este unicul articol care reglementează modalitatea de calcul si din conținutul acestui articol apare inechivoca intenția reglementatorului de a modifica abordarea privind calculul tarifului de depășire a capacității rezervate, in sensul înlocuirii fiecărui punct de intrare/ieșire în/din SNT la care UR a depășit capacitatea rezervată cu suma capacităților rezervate/utilizate pe fiecare tip de puncte.

Deși, art. 99 este unicul articol care reglementează modalitatea de calcul si din conținutul acestuia reiese foarte clar faptul ca acest calcul trebuie efectuat: "Pentru fiecare zi gazieră și fiecare TIP de puncte de intrare/ieșire în/din SNT la care UR a depășit capacitatea rezervată, UR va plăti OTS un tarif de depășire a capacității rezervate (TDCR) si NU "pe fiecare punct de intrare/ieșire" cum susține S.N.T.G.N Transqaz S.A., in mod eronat, ANRE considera ca modalitatea de calcul a depășirii de capacitate rezervata în perioada noiembrie 2016 - aprilie 2017, realizata de S.N.T.G.N Transgaz S.A. in baza contractului de transport gaze naturale nr. x/22.09.2016, a respectat prevederile art. 99 din Codul rețelei.

Instanța de fond retine in mod greșit ca prevederile art. 99 trebuie corelate cu art. 18 alin. (2) din Codul rețelei, intrucat rezervarea de capacitate, facilitatea de transfer de capacitate si determinarea respectării si asigurării nivelului capacității rezervate si de neasigurare a capacității rezervate sunt operațiuni care se fac in fiecare dintre punctele descrise la art. 18 alin. (2) din Codul rețelei.

Prevederile art. 99 din Codul rețelei, modificate prin Ordinul ANRE nr. 160/2015 privind modificarea și completarea Codului rețelei pentru Sistemul național de transport al gazelor naturale, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 16/2013 (Ordinul ANRE nr. 160/2015) reglementează clar modalitatea de determinare a depășirii de capacitate, respectiv la nivel de tip de puncte de intrare/ieșire in/din SNT si prin însumarea capacităților rezervate/utilizate; pe aceste tipuri de puncte.

De asemenea prevederile art. 18, alin. (2) din Codul rețelei, prevăd următoarele "In punctele fizice de intrare/ieșire in/din SNT negrupate in puncte virtuale, in punctele fizice de ieșire spre sisteme de distribuție, in punctele virtuale de intrare in SNT, precum si in punctele virtuale de ieșire din SNT menționate la art. 17' alin. (2) lit. b)-d) se aplica următoarele proceduri/operațiuni prevăzute de Codul rețelei: (...) i) determinarea respectării si asigurării nivelului capacității rezervate si aplicarea tarifelor de depășire a capacității rezervate si de neasigurare a capacității rezervate."

Prin coroborarea celor doua prevederi rezulta fara echivoc ca modalitatea de determinare a depășirii de capacitate, este prin raportare la nivel de tip de puncte de intrare/ieșire in/din SNT si prin însumarea capacităților rezervate/utilizate pe aceste tipuri de puncte.

Se solicită admiterea recursului casarea sentinței atacate și rejudecarea în sensul admiterii acțiunii și anulării Hotărârii nr. 38/12.12.2017 și a tuturor facturilor fiscale emise de SNTGN Transgaz S.A. în cadrul derulării contractului de transport gaze naturale nr. x din 22.09.2016.

La dosar intimatele au formulat întâmpinări prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

În cadrul întâmpinării SN "Transgaz" S.A. a invocat excepția nulității recursului declarat de recurenta-reclamantă.

Motivat, Curtea, în ședința publică din 23.03.20121 a respins excepția nulității recursului.

Analizând recursul declarat în raport de aspectele de nelegalitate invocate în cadrul motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ., Curtea îl apreciază pentru următoarele considerente ca nefondat în cauză sentința atacată fiind dată cu interpretarea și aplicarea corectă a dispozițiilor art. 99 din Codul rețelei.

Prima instanță a respins acțiunea reclamantei acțiune având ca obiect o hotărâre emisă de intimata ANRE respectiv Hotărârea nr. 38/12.12.2017 a Comisiei de soluționare a dispozițiilor, neînțelegeri intervenite între reclamanta-recurentă și intimata SC "Trangaz" S.A. și care vizează legalitatea emiterii facturilor în derularea contractului de transport gaze naturale nr. x/22.09.2016.

Recurenta-reclamantă a contestat facturile aferente depășirii de capacitate rezervată pe motiv că acestea nu au fost întocmite conform art. 99 din Codul rețelei aprobat prin Ordinul ANRE nr. 16/2013.

Articolul în discuție are următoarea formă: "Pentru fiecare zi gaziera și fiecare tip de puncte de intrare/ieșire în/din SNT la care UR a depășit capacitatea rezervată, UR va plăti OTS un tarif de depășire a capacități rezervate (TDCR) calculat astfel:

TDCR = RC{f) x [C(UTL) - C(REZ)], unde:

RC(f) - componenta fixă de rezervare de capacitate a tarifului pentru prestarea serviciului de transport ferm pe zi (RON/MWh/ri);

C(UTL) - suma capacităților utilizate efectiv pentru același tip de puncte de intrare/ieșire în/din SNT (MWh/zi);

C(REZ) - suma capacităților rezervate de către UR pentru același tip de puncte de intrare/ieșire în/din SNT (MWh/zi).

În esență recurenta- reclamantă critică ca nelegală sentința de fond prin care a fost respinsă acțiunea pe motiv că prima instanță, în analiza legalității hotărârii contestate, a corelat - prevederile art. 99 din Codul rețelei cu prevederile art. 18 alin. (2) din același cod.

Curtea apreciază că în mod legal prima instanță a interpretat corelat prevederile art. 99 din Codul rețelei cu alte dispoziții incidente în condițiile în care aceste dispoziții nu precizează care sunt tipurile de puncte în raport de care să se determine respectarea nivelului capacității rezervate și să se aplice tariful aferent depășirii de capacitate rezervată.

În consecință în mod corect a fost aplicat art. 99 din Codul rețelei corelat cu dispozițiile art. 18 alin. 2 din același act, dispoziții care prevăd tipurile de puncte care se iau în calcul și care sunt punctele fizice de intrare/ieșire în/din SNT negrupate în puncte virtuale.

Art. 18 alin. (2) din Codul rețelei prevede faptul că "în punctele fizice de intrare/ieșire în/din SNT negrupate în puncte virtuale, în punctele fizice de ieșire spre sisteme de distribuție, în punctele virtuale de intrare în SNT, precum și în punctele virtuale de ieșire din SNT menționate la art, 17A1 alin. (2) lit. b)-d) se aplică următoarele proceduri/operațiuni prevăzute de Codul rețelei: a) rezervarea de capacitate;

g) FTC

[...]

i) determinarea respectării și asigurării nivelului capacității rezervate și aplicarea tarifelor de depășire a capacității rezervate și de neasigurare a capacității rezervate."

Așadar, atât rezervarea de capacitate, cât și facilitatea de transfer de capacitate și determinarea respectării și asigurării nivelului capacității rezervate, precum și aplicarea tarifelor de depășire a capacității rezervate și de neasigurare a capacități rezervate se face în fiecare dintre punctele descrise în cadrul art. 18 alin. (2) din Codul rețelei. Transgaz S.A. a corelat prevederile art. 99 cu cele ale art. 18 alin. {2) din Codul rețelei și a calculat depășirea capacității rezervat în fiecare punct descris în norma mai sus citată, cu atât mai mult cu cât art. 99 nu reprezintă o normă specială, derogatorie de la restul normelor cuprinse în Codul rețelei.

În ceea ce privește aplicarea în timp, în mod corect au fost interpretate dispozițiile art. 99 și 101 din Codul rețelei coroborat cu dispozițiile art. 3 din Ordinul nr. 14/2016.

Astfel, art. 3 din Ordinul nr. 14/2016 care conținea dispoziții derogatorii de la art. 99 și 101 din Codul rețelei, menționând în concret modalitatea de caicul a tarifului de depășire a capacității rezervate, ce conținea explicit tipul de puncte, respectiv în fiecare tip de puncte de intrare în SNT de același nivel tarifar: ° (1) Prin derogare de la prevederile art. 99 și 101 din Codul rețelei, până la data de 1 noiembrie 2016. contravaloarea depășirii capacității rezervate și contravaloarea capacității rezervate neasigurate se determină pe baza componentei fixe de rezervare de capacitate a tarifului pentru prestarea serviciului de transport ferm pe zi aferentă fiecărui tip de puncte de intrare/ieșire în/din SNT și a diferenței dintre capacitatea lunară rezervata de către UR în fiecare tip de puncte de intrare în SNT de același nivel tarifar, respectiv în fiecare tip de puncte de ieșire din SNT de același nivel tarifar și capacitatea lunară utilizată efectiv de către UR, respectiv asigurată efectiv de către OTS în respectivele puncte de intrare/ieșire în/din SNT.

În ceea ce privește "suma capacităților" prevăzută în formula de calcul a depășirii de capacitate rezervată, în mod corect se interpretează ca fiind suma capacităților, pe fiecare punct de intrare/ieșire în/din SNT. aferente fiecărui contract pe care l-a încheiat UR: anual, trimestrial, lunar și zilnic și nu cum în mod eronat, o interpretează recurenta-reclamantă ca fiind suma punctelor. Așadar "suma" presupune adunarea capacității rezervate de către UR în cadrul fiecărui contract (zilnic, lunar, trimestrial și anual) pe care acesta îl are încheiat cu Transgaz, pe fiecare dintre punctele descrise în art. 18 alin. (2) din Codul rețelei, si nu o sumă a punctelor. în speța de față, Transgaz a adunat capacitatea rezervată de către A. S.R.L. în cadrul fiecărui tip de contract, în fiecare dintre punctele descrise în cuprinsul art. 18 alin. (2) în care a rezervat capacitate.

Curtea apreciază că în mod corect prima instanță a analizat legalitatea hotărârii contestate prin verificarea legalității aplicării de către intimata ANRE, ca autoritate administrativă competentă, a dispozițiilor art. 99 din Codul releței coroborat cu dispozițiile art. 18 alin. 2 din același act în condițiile în care acest din urmă articol identifică în mod clar și fără echivoc punctele de intrare/ieșire la nivelul cărora se aplică procedura de determinare a respectării și asigurării nivelului capacității rezervate și aplicarea tarifelor de depășire a capacității rezervate și de neasigurare a capacității rezervate, punctele/fizice de ieșire spre sisteme de distribuție fiind în mod explicit menționate în rândul punctelor de ieșire pentru care se aplică această procedură, fiind luate în considerare, în mod explicit, Ia nivel individual și nu la nivel virtual, sau grupat "în punctele fizice de intrare/ieșire în/din SNT negrupate în puncte virtuale, în punctele fizice de ieșire spre sisteme de distribuție, în punctele virtuale de intrare în SNT, precum si în punctele virtuale de ieșire din SNT menționate la art. 17' alin. (2) lit. b)-d)".

Față de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 496-497 C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat menținând ca legală și temeinică sentința pronunțată de instanța de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 3027 din 25 iunie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 23 martie 2021.