ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1756/2021

Ședința publică din data de 18 martie 2021 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul acțiunii și hotărârea primei instanțe sesizate Prin acțiunea înregistrată la data de 23.01.2020 pe rolul secției I civilă a Tribunalului Maramureș, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Apărării Naționale, solicitând obligarea acestuia la schimbarea temeiului care a stat la baza trecerii sale în rezervă, din cel prevăzut de art. 43 lit. "i" din Statutul Corpului Ofițerilor, ediția 1965, în cel prevăzut de art. 43 lit. "d", din cadrul aceluiași statut, precum și obligarea pârâtului la plata sumei de 100.000 RON, cu titlu de daune morale, reprezentând prejudiciul efectiv cauzat prin luarea măsurii a cărei anulare o solicită.

Fiind învestită prin declinare de competență (conform sentinței nr. 506 din data de 17 iunie 2020 a Tribunalului Maramureș, secția I civilă), Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a pronunțat sentința nr. 107 din data de 4 septembrie 2020, prin care a admis excepția necompetenței sale materiale, ridicată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naționale, în favoarea Tribunalului Maramureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că litigiul vizează raportul de serviciu al unui fost militar (funcționar public cu statut special) căruia, în materie de competență, îi sunt aplicabile dispozițiile art. 109 din Legea nr. 188/1999, respectiv art. 536 din O.U.G.

nr. 57/2019, cu consecința atragerii competenței secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului. 2. Hotărârea celei de-a doua instanțe Prin sentința nr. 26 din data de 20 ianuarie 2021 Tribunalul Maramureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția de necompetență materială invocată de către pârâtul Ministerul Apărării Naționale, a declinat în favoarea Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal competența de soluționare a cererii formulate de către reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naționale, a constatat conflictul negativ de competență intervenit în cauză, a trimis dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență și a suspendat judecarea cauzei în vederea soluționării conflictului de competență Pentru a pronunța această soluție, instanța a constatat că O.U.G.

nr. 57/2019 conține dispoziții speciale derogatorii în ceea ce privește litigiile care decurg din raporturile de serviciu ale personalului militar, art. 382 alin. (1) lit. h) din actul normativ stabilind că prevederile Titlului II cu denumirea Statutul funcționarilor publici nu se aplică personalului militar. S-a apreciat că odată cu intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 57/2019 și abrogarea art. 109 din Legea nr. 188/1999 nu mai poate fi reținută competența secției de contencios administrativ a tribunalului pentru soluționarea tuturor cauzelor care au ca obiect raportul de serviciu al militarilor, devenind, prin urmare, incidente normele de competență materială de drept comun în materia contenciosului administrativ cuprinse în art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, reguli care se aplică și în prezentul litigiu pentru determinarea competenței materiale de soluționare a cererii.

3. Considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2, 134 și 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii: Obiectul principal al prezentului demers judiciar îl constituie solicitarea reclamantului A. de modificare/anulare parțială a Ordinului Ministerului Apărării Naționale nr. MC 229 din data de 23 martie 1982, prin care s-a dispus trecerea sa în rezervă. Ambele instanțe aflate în conflict au reținut că actul administrativ contestat a fost emis în considerarea raporturilor de serviciu ale reclamantului, fost militar - funcționar public cu statut special, dar au apreciat diferit asupra incidenței modificărilor legislative produse prin adoptarea O.U.G.

nr. 57/2019. Astfel, conform art. 536 din acest act normativ "cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe", în timp ce art. 382 stabilește că dispozițiile Titlului II - Statutul funcționarilor publici nu se aplică mai multor categorii de personal bugetar, la lit. h) fiind menționat personalul militar. În acest context, având în vedere și temeiul de drept invocat de reclamant în susținerea cererii de chemare în judecată - Statutul corpului ofițerilor, ediția 1965, act normativ abrogat prin Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, se reține că raportului de serviciu al reclamantului îi sunt aplicabile dispozițiile acestui ultim act normativ.

În condițiile în care Legea nr. 80/1995 nu cuprinde dispoziții speciale referitoare la instanța competentă material și teritorial să soluționeze litigiile având ca obiect raporturile de serviciu ale cadrelor militare, iar demersul judiciar al reclamantului se circumscrie prevederilor art. 1 alin. (1) și art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competența materială de soluționare a cauzei va fi stabilită prin raportare la dispozițiile art. 10 din legea menționată. Având în vedere calitatea pârâtului de autoritate publică centrală, dar și domiciliul reclamantului din județul Maramureș, Înalta Curte va da eficiență dispozițiilor art. 10 alin. (1) teza a II-a și alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și, în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc.

civ., va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal. PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naționale, în favoarea Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 martie 2021.