ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1662/2021

Ședința publică din data de 17 martie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2014, reclamanta Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România Frăția, în contradictoriu cu pârâții Centrul National de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic(CNDIPT), Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Direcția Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, a solicitat:

- anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale din cadrul obiectivului convergenta nr. x/27.09.2013 încheiat de către CNDIPT - OIPOSDRU;

- anularea deciziei nr. 1198/04.12.2013 emisă de CNDIPT -OIPOSDRU;

- obligarea în solidar a pârâților la plata despăgubirilor materiale în sumă de 846.902,46 RON și a dobânzii legale aferente, reprezentând cuantumul reținut în urma executării silite a actului administrativ contestat.

În subsidiar, a solicitat reducerea in proporție de 95% a creanței bugetare de 846.902,46 RON datorate in temeiul procesului-verbal nr. x/27.09.2013 si obligarea pârâților la restituirea diferenței reținute.

Prin sentința civilă nr. 2291 din 08 septembrie 2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 2291 din 08 septembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a formulat recurs reclamanta Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România Frăția, criticând-o pentru nelegalitate, prin prisma motivelor de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ., republicat.

Prin Decizia nr. 1016/31.03.2016, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România - Frăția împotriva sentinței civile nr. 2291 din 8 septembrie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. A casat sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

La data de 22.06.2018 s-a înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal dosarul x/2014

Prin sentința civilă nr. 1782 din 22 mai 2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2014, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Fondurilor Europene - Direcția Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Ministerul Muncii și Justiției Sociale, si s-a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu acestia ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

Totodată, s-a admis în parte acțiunea privind pe reclamanta Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România Fratia, în contradictoriu cu pârâtul Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional Tehnic, a fost anulată în parte Decizia nr. 1198/04.12.2013 și Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creantelor bugetare nr. x/27.09.2013 până la concurența sumei de 811.425,3 RON, s-a dispus obligarea pârâtului la restituirea sumei de 811.425,3 RON la care se adaugă dobânda legală de la data plății, s-a respins în rest acțiunea ca neîntemeiată și a fost obligat pârâtul la plata sumei de 23.225,59 RON cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamantă.

Împotriva sentinței civile nr. 1782 din 22 mai 2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, Direcția Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman - Ministerul Educației și Cercetării a declarat recurs, criticând hotărârea pentru nelegalitate, prin prisma motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 3, 6 și 8 C. proc. civ.

Astfel, a susținut recurenta că hotărârea este dată cu încălcarea competenței de ordine publică a altei instanțe, invocată în condițiile legii, întrucât, în opinia sa, instanța de rejudecare a cauzei în speță era Tribunalul, hotărârea fiind pronunțată de Curtea de Apel care nu a respectat prevederile art. 131 alin. (1) C. proc. civ.

A mai arătat recurenta că hotărârea recurată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii ori numai străine de natura pricinii.

Astfel, instanța de fond a examinat doar parțial conținutul convențiilor civile a căror legalitate a fost analizată în titlul de creanță întocmit, totodată, limitându-se la o analiză generală a valabilității convențiilor civile raportat la prevederile generale din Ordinul nr. 3/185/2008 și ale ghidului solicitantului, condiții speciale, fără să facă o analiză punctuală a prevederilor legale specifice care trebuiau respectate, respectiv ale C. civ. și ale contractului de finanțare.

De asemenea, prima instanță nu a analizat efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 66/2015 asupra actelor contestate în cauză, în condițiile în care prin acțiune reclamanta a invocat aplicarea retroactivă a O.U.G. nr. 66/2011.

În fine, a susținut recurenta că hotărârea este dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, prin raportare la dispozițiile art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, apreciind că prima instanță nu a avut în vedere la judecarea cauzei actul administrativ reprezentat de Decizia nr. x/04.12.2013 de soluționare a contestației, nu l-a analizat și nu s-a pronunțat asupra acestuia în cadrul sentinței recurate, ci doar i-a stabilit nulitatea.

Totodată, recurenta a solicitat respingerea cererii privind acordarea cheltuielilor de judecată solicitate de reclamantă.

4.1 În cauză, s-a formulat întâmpinare de către intimata-reclamantă prin care s-a invocat excepția lipsei calității procesuale active a Direcției Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman - Ministerul Educației și Cercetării în formularea recursului.

4.2 Intimatul-pârât Ministerul Fondurilor Europene a depus la dosar note de ședință prin care a solicitat să se ia act de soluția pronunțată de prima instanță cu privire la lipsa calității procesuale pasive a acestuia și precizări în acest sens.

4.3 Intimatul-pârât Ministerul Muncii și Protecție Sociale a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea recursului și menținerea în parte a soluției privind admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a acestuia.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 13 aprilie 2020, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 17 martie 2021, în ședință publică, cu citarea părților.

Prin adresa înregistrată la dosar, la data de 2 martie 2020, Ministerul Finanțelor Publice a comunicat predarea prezentului dosar către Ministerul Fondurilor Europene, care între timp și-a schimbat denumirea în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului

În temeiul dispozițiilor art. 248 C. proc. civ., examinând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale active a Direcției Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman - Ministerul Educației și Cercetării, Înalta Curte constată că recursul este formulat de o persoană fără calitate procesuală activă, pentru considerentele expuse în continuare.

În speță, Înalta Curte reține că recursul a fost promovat de către Direcția Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman - Ministerul Educației și Cercetării, care însă nu a participat la soluționarea în fond a cauzei.

Astfel, obiectul acțiunii îl reprezintă cererea formulată de reclamanta Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România Frăția, în contradictoriu cu pârâții Centrul National de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT), Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Direcția Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, prin care aceasta a solicitat: anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale din cadrul obiectivului convergenta nr. x/27.09.2013 încheiat de către CNDIPT - OIPOSDRU; anularea deciziei nr. 1198/04.12.2013 emisă de CNDIPT - OIPOSDRU; obligarea în solidar a pârâților la plata despăgubirilor materiale în sumă de 846.902,46 RON și a dobânzii legale aferente, reprezentând cuantumul reținut în urma executării silite a actului administrativ contestat, iar, în subsidiar, reducerea in proporție de 95% a creanței bugetare de 846.902,46 RON datorate in temeiul procesului-verbal nr. x/27.09.2013 si obligarea pârâților la restituirea diferenței reținute.

Prin cererea modificatoare reclamanta a indicat pârâții din prezentul dosar, respectiv: Centrul National de Dezvoltare a Invatamantului Profesional și Tehnic (CNDIPT-OIPOSDRU), Ministerul Fondurilor Europene, Direcția Generala Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Totodată, constată instanța de control judiciar că prin sentința recurată de Direcția Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman - Ministerul Educației și Cercetării s-a admis în parte acțiunea privind pe reclamanta Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România Fratia, în contradictoriu cu pârâtul Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional Tehnic, a fost anulată în parte Decizia nr. 1198/04.12.2013 și Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creantelor bugetare nr. x/27.09.2013 până la concurența sumei de 811.425,3 RON, s-a dispus obligarea pârâtului la restituirea sumei de 811.425,3 RON la care se adaugă dobânda legală de la data plății, s-a respins în rest acțiunea ca neîntemeiată și a fost obligat pârâtul la plata sumei de 23.225,59 RON cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamantă.

Din analiza înscrisurilor depuse în dosarul de fond, respectiv filele x, Înalta Curte constată că Centrul National de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT) este și emitentul actelor administrative contestate, respectiv a Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale din cadrul obiectivului convergenta nr. x/27.09.2013 și a deciziei nr. 1198/04.12.2013.

Hotărârea pronunțată de prima instanță fiind defavorabilă pârâtului Centrul National de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, doar acesta avea calitatea procesuală de a formula recurs împotriva sentinței nr. 1782 din 22 mai 2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, iar nu o altă persoană.

Calea de atac a recursului este reglementată în cuprinsul articolelor 483 - 502 C. proc. civ., iar, din modul de reglementare al acestei căi extraordinare de atac rezultă regula cu valoare de principiu că dreptul de a exercita recurs împotriva unei hotărâri judecătorești îl au numai părțile care s-au judecat în fața instanței de fond și a cărei hotărâre se atacă.

Potrivit acestei reguli, hotărârile judecătorești își produc efectele numai între părțile care au participat la judecarea pricinii. Prin urmare, în recurs, cadrul procesului cu privire la părți odată fixat cu ocazia judecării cauzei în fond, nu poate fi nici extins și nici restrâns, pentru că nici uneia din părți nu i se poate refuza dreptul de a ataca cu recurs hotărârea pronunțată în defavoarea sa, după cum nici unei persoane din afara procesului nu i se poate pretinde să se judece direct în fața instanței de recurs. Face excepție de la această regulă, intervenientul în favoarea uneia dintre părți, căruia i se admite să formuleze cerere de intervenție accesorie, potrivit art. 63 din C. proc. civ., ceea ce nu este cazul în speță.

Prin urmare, recursul promovat de Direcția Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman - Ministerul Educației și Cercetării este formulat de o autoritate fără calitate procesuală.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Înalta Curte, în temeiul art. 496 C. proc. civ., urmează să admită excepția lipsei calității procesuale active a recurentei-pârâte și să respingă recursul declarat de Direcția Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman - Ministerul Educației și Cercetării ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția lipsei calității procesuale active a recurentei-pârâte.

Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă Direcția Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman - Ministerul Educației și Cercetării împotriva sentinței nr. 1782 din 22 mai 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 martie 2021.