ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 898/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. x pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Centrul Național De Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, Ministerul Fondurilor Europene-Direcția Generală Autoritatea De Management Pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale Și Persoanelor Vârstnice anularea actului administrativ reprezentat de Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/10.01.2014 încheiata de către CNDIPT-OIPOSDRU și exonerarea sa de obligația de plata a sumei de 112.814,07 RON, reprezentând cheltuieli aferente proiectului POSDRU/x "Creșterea competitivității economice prin calificarea și recalificarea persoanelor angajate pe piața muncii" declarate neeligibile; anularea actului administrativ reprezentat de Decizia nr. 628/28.03.2014 emisa de către CNDIPT-OIPOSDRU și in subsidiar, reducerea in proporție de 80% a creanței bugetare de 112.814,07 RON datorata in temeiul actelor contestate.

1.2. Soluția instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 3152 din 18 noiembrie 2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal în dosar nr. x a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și a pârâtului Ministerului Fondurilor Europene și a respins acțiunea formulată împotriva acestor pârâți pentru lipsa calității procesuale pasive; a admis acțiunea completată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Centrul Național De Dezvoltare a Învățământului Profesional Și Tehnic, Direcția Generală Autoritatea De Management Pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane; a anulat Decizia nr. 628 din 28.03.2014 și Nota de constatare nr. x din 10.01.2014, emisă de pârât; a obligat pârâtul la restituirea către reclamantă a sumei de 108.060,16 RON și a dobânzii legale aferente; a obligat pârâta la plata sumei de 3.302 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

1.3. Cererile de recurs

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond, au formulat recursuri pârâții Organismul Intermediar Central Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic și Ministerul Fondurilor Europene, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice.

1.3.1. Prin recursul formulat, recurentul-pârât Organismul Intermediar Centrul Național de Dezvoltare a învățământului Profesional și Tehnic a solicitat admiterea acestuia, casarea sentinței recurate și în rejudecare, respingerea acțiunii ca nefondată.

În motivarea cererii de recurs, s-au arătat următoarele:

Curtea de apel a încălcat regulile pe procedura privind soluționarea excepțiilor conform art. 488 pct. 5 coroborat cu art. 248 din C. proc. civ., în sensul ca a omis sa se pronunțe asupra chestiunilor prealabile invocate in întâmpinarea formulată de Ministerul Fondurilor Europene -Autoritate de Management POSDRU, prin care se solicita expres de către DG-AMPOSDRU introducerea in cauza a MFE, care se substituie în drepturile și obligațiile ce decurg din preluarea personalului, precum și din actele normative, contracte/convenții, înțelegeri, protocoale in care MMFPSPV sunt părți, inclusiv in litigiile aferente activităților acestora.

Instanța de fond a încălcat regulile de procedură, apreciind ca actele administrative atacate au fost emise de DG-AMEPODRU și nu de MFE, ceea ce este eronat: actele emise sunt semnate și stampilate de OIPOSDRU-CNDIPT cu personalitate juridica, iar DG-AMPOSDRU nu are personalitate juridica, aceasta fiind o direcție în cadrul Ministerului; persoana care are singura calitate este persoana juridica Ministerul Fonduurilor Europene - Autoritate de Management POSDRU și nu direcția, astfel cum este menționat in antetul întâmpinării și cum sunt inscripționate datele pe stampila MFE aplicata pe întâmpinarea depusa la dosar.

Față de aceste aspecte, se arată ca instanța de fond a stabilit greșit ca Direcția Generala AMPOSDRU fără personalitate juridica are calitate procesuală pasiva, nefiind nici emitenta actelor contestate și nici persoana juridica pentru a sta în proces, astfel încât se aplica sancțiunea nulității conform art. 488 pct. 5 noul C. proc. civ., ca motiv de casare.

Recurentul a mai invocat faptul că este incident cazul de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., deoarece prima instanță a motivat sentința numai în funcție de argumentele reclamantului-intimat, fara a face nici măcar o mentiune/o motivare privind apărările formulate prin întâmpinările depuse la dosarul cauzei de CNDIPT, Ministerul Fondurilor Europene Autoritate de Management POSDRU.

Astfel, se invocă faptul că prima instanță nu a analizat legislația aplicabilă în materie privind achizițiile publice, făcând trimitere la un singur articol de lege, respectiv art. 176 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006 raportat la art. 2 din aceeași ordonanța; nu a analizat motivele de neeligibilitate invocate de Autoritatea de Audit conform Raportului de operațiuni nr. x/06.08.2013, finalizat printr-o reconciliere cu CNDIPT-OIPOSDRU conform art. 14 din legea nr. 94/1998, în care au fost semnalate unele cheltuieli neeligibile realizate în implementare.

Conform art. 425 lit. b) Noul C. proc. civ., instanța de fond nu a arătat motivele pentru care s-au înlăturat cererile părților, ci numai motivele pentru care s-au admis. Instanța de fond nu a analizat, cu precădere, factorii de evaluare a ofertelor, in vederea formulării unei opinii corecte, deoarece acești factori de evaluare nu sunt altceva decât criterii de calificare/selecție referitoare la capacitatea tehnică și/sau profesională a ofertanților și nu factori de evaluare a ofertelor, deoarece nu asigură aprecierea nivelului satisfacerii cerințelor privind îndeplinirea obiectului contractului de către oferte, cerințe prevăzute în documentația de atribuire.

Din verificarea procedurii de atribuire derulată de beneficiarul A., s-a constatat că, pentru contractul de servicii nr. x, încheiat cu S.C. B. S.R.L., în valoare de 2.316.120 RON, fără TVA, criteriul de atribuire a fost "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic", pentru care beneficiarul a stabilit prin documentația de atribuire două criterii pentru evaluarea ofertei, fiecare criteriu cu factori de evaluare, și anume: criteriul oferta financiară cu factor de evaluare prețul ofertei (punctaj maxim 40) și oferta tehnică (punctaj maxim 60) cu următorii factori de evaluare: numărul de cursuri autorizate CNFPA - punctaj maxim 10, numărul de cursanți formați profesional din 2004- octombrie 2010- punctaj maxim 10, număr proiecte europeană/altă derulate-punctaj maxim 20, situația spațiilor, dotărilor tehnico-materiale de instruire - punctaj maxim 5, situația materialelor didactice de instruire puse la dispoziția cursanților - punctaj maxim 5, numărul de grupe simultane ce se pot organiza pe tip de curs - punctaj maxim 5,CV-ul managementului prestatorului - punctaj maxim 5.

Mai mult decât atât, pentru nici unul din factorii de evaluare beneficiarul nu a prezentat în documentația de atribuire, pentru punctajele stabilite, care sunt elementele considerate a reprezenta un avantaj ce poate fi punctat în oferte.

Instanța de fond nu a făcut nicio referire la faptul ca beneficiarul a derulat pentru atribuirea contractului procedura competitivă, conform prevederilor Instrucțiunii AMPOSDRU nr. 26/2010, astfel aplicând greșit normele de drept material.

Astfel, nu au fost respectate prevederile Instrucțiunii AMPOSDRU nr. 26/2010, Anexa 1, punctul 5.6. Abordarea transparentă și obiectivă, care stipulează că în cazul criteriului oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic, achizitorul poate stabili ca factori de evaluare a ofertelor, alături de preț și factori care privesc nivelul calitativ, tehnic sau funcțional, cerințe de mediu, raportul cost/eficiență precum și alte elemente considerate semnificative pentru evaluarea ofertelor, ceea ce instanța de fond nu a reținut, existând motive contradictorii bazate pe o aplicare greșita a normelor de drept material.

În cazul atribuirii contractului prin utilizarea unor factori de evaluare de natura criteriilor de calificare, pct. 2.3 din Ghidul pentru stabilirea corecțiilor financiare COCOF x - Anexa 5 la Instrucțiunea AMPOSDRU nr. 26/2010 și respectiv pct. 2.3 din anexa la O.U.G. nr. 66/2011 prevăd aplicarea unei corecții financiare de 10% din valoarea contractului afectat de abatere, corecție care poate fi redusă, în funcție de gravitate la 5%. Având în vedere că la procedura de atribuire s-a prezentat un singur ofertant, iar utilizarea factorilor de evaluare respectivi nu a influențat rezultatul evaluării s-a stabilit o corecție financiară de 5 % din valoarea contractului afectat de abatere. însumând 115.806 RON (5% x 2.316.120 RON).

Instanța de fond nu a ținut cont de același art. 15 alin. (1) și (3) din H.G. nr. 925/2006 prin care se indica natura acestor factori, respectiv ce trebuie sa rezulte, astfel încât sa fie îndeplinită procedura privind oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic.

Instanța de fond nu a reținut faptul că din art. 9 din contractul de finanțare, față de obligațiile CNDIPT-OIPOSDRU, beneficiarul are următoarele obligații expres prevăzute în contract, la același articol nr. 9 punctul A, intitulat Obligațiile Beneficiarului:

"Beneficiarul trebuie să asigure managementul și implementarea Proiectului în concordanță cu prevederile acestui contract, ale legislației comunitare și naționale și cu instrucțiunile emise de AMPOSDRU, cu maximum de profesionalism, eficiență și în conformitate cu cele mai bune practici în domeniu.

Beneficiarul, în calitate de semnatar al contractului, are responsabilitatea finală în fața AMPOSDRU și CNDIPT OJPOSDRU pentru implementarea proiectului.

Beneficiarul/Partenerul este obligat să utilizeze fondurile din contul/conturile Proiectului exclusiv pentru plățile necesare implementării activităților Proiectului, în conformitate cu anexa 1 - Cererea de finanțare."

In raport de clauzele contractuale stipulate la art. 1,2,7,15 și 11, nu se poate reține vreo cauză exoneratoare de răspundere a reclamantei pentru nerespectarea dispozițiilor legale pentru implementarea Proiectului.

Instanța de judecata nu formulează nicio apreciere asupra recomandării autorității de audit privind verificarea și eventuala recuperare a cheltuielilor constatate neeligibile. Organismul Intermediar POSDRU avea obligația expresă stipulată în art. 60 din O.U.G. nr. 66/30.06.2011, de organizare de către structura de control a investigațiilor ca urmare a luării la cunoștință a apariției unor posibile nereguli, precum și emiterea actului de control ca urmare a respectivelor investigații, iar nerespectarea acestora sunt considerate fapte care constituie abateri de la aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe.

Față de prev. art. 14 din Legea nr. 94/08.09.1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, prin Raportul cu obiect audi de operațiuni efectuat de către Autoritatea de Audit, s-a recomandat dispunerea măsurilor prevăzute de O.U.G. nr. 66/2011, în vederea aplicării, potrivit pct. 2.3 din anexa la O.U.G. nr. 66/2011, a unei corecții financiare de 5 % asupra valorii contractului nr. x/17.11.2010 atribuit fără respectarea regulilor privind achizițiile. Având în vedere toate aceste constatări efectuate de către Auditori s-au dispus măsuri de constatare și recuperare a sumelor reprezentând cheltuieli neeligibile și a accesoriilor aferente, în conformitate cu prevederile cap. III din O.U.G. nr. 66/2011.

CNDIPT OIPOSDRU a luat măsurile necesare în vigoare, desfășurând activitatea de control, verificările efectuate de către echipă s-au concluzionat prin emiterea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare. Totodată, se considera circumstanță agravantă a abaterii menționate mai sus, situația în care Organismul Intermediar POSDRU/AMPOSDRU nu ia măsuri privind constatările cu implicații financiare care sunt incluse în rapoartele întocmite de reprezentanții Uniunii Europene/donatorului public internațional, al Autorității de Audit, precum și în actele de control elaborate de DLAF.

În aplicarea prevederilor reglementărilor europene, România are obligația să raporteze către Comisia Europeană - OLAF toate cazurile de nereguli care au făcut obiectul unui act de constatare primară administrativă, în termenele și respectând pragurile și excepțiile prevăzute în regulamentele europene, respectiv în memorandumurile și acordurile de finanțare.

Recurentul a arătat că instanța de judecată a dat o hotărâre cu încălcarea normelor de drept material din cuprinsul art. 1, art. 2 alin. (1) lit. h), ț), u), v) și x), art. 2 alin. (2), (4) și (5), art. 3, art. 6 alin. (1) și art. 7 din O.U.G. nr. 66/2011.

De asemenea, s-a solicitat respingerea capătului de cerere privind obligarea la plata cheltuielilor de judecată, deoarece Organismul Intermediar - CNDIPT are ca ordonator principal de credite Ministerul Educației Cercetării Științifice, acesta aprobând un buget inițial pentru funcționarea instituției, fara a fi cuprinse și cheltuieli suplimentare de acest tip privind cheltuielile de judecata; CNDIPT-OIPOSDRU a exercitat în mod legal atribuția privind obligația întreprinderii măsurilor necesare conform O.U.G. nr. 66/2011; autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația și responsabilitatea urmăririi și stingerii creanțelor bugetare rezultate din neregulile constatate în cadrul programelor finanțate din fonduri europene pentru care au răspunderea gestiunii directe, indiferent care sunt structurile de control care au emis titlurile de creanță respective; cererea a fost introdusă la sediul din București, fără a implica costuri suplimentare de transport, diurnă, cazare.

S-a mai solicitat să se aibă în vedere dispozițiile art. 451 alin. (3) C. proc. civ. privind onorariile avocaților, raportat la valoarea pricinii și munca îndeplinită de avocat, având in vedere și specificul prezentei cauze care este una în contencios administrativ și nu o cauză civilă.

S-a solicitat judecarea cauzei în lipsa sa.

În drept, au fost invocate prev. art. 488 alin. (1) pct. 5, 6, 8 din Noul C. proc. civ.

1.3.2. Împotriva aceleiași sentințe a formulat recurs și pârâtul Ministerul Fondurilor Europene, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și in urma rejudecării cauzei, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a AMPOSDRU și respingerea cererii de chemare in judecata formulate de reclamanta, in principal ca fiind introdusă împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva și, în subsidiar, ca nefondata.

În motivarea recursului său, recurentul a arătat următoarele:

Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material (art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.).

Hotărârea pronunțată are la baza interpretarea eronata a actelor normative incidente in cauza, ceea ce a determinat stabilirea in mod greșit a obligațiilor ce rezulta din acestea și a persoanelor cărora le incumba.

Primul motiv de nelegalitate a hotărârii rezulta din interpretarea eronata a dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. În procesele in materia contenciosului administrativ, chiar dispozițiile legii aplicabile fixează cadrul procesual, in sensul ca litigiul se poarta intre persoana care se considera vătămata într-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ al unei autorități publice sau datorita refuzului nejustificat de a i se răspunde, și autoritatea publica in cauza, emitenta a actului contestat.

Atâta timp cat reclamantul nu a învederat instanței actul emis de către paratul AMPOSPRU, pe care intelege sa îl atace, considera recurentul ca acesta nu putea avea calitate procesuala pasiva în cererea având ca obiect anularea unui act care a fost emis de o alta instituție publica.

Față de aceste împrejurări, instanța a apreciat ca lipsită de relevanță apărarea pârâtului în sensul că nu ar fi emis actele contestate în cauză, motiv pentru care a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Direcția Generală Autoritatea de Management a Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane DGAMPOSDRU) ca neîntemeiată.

Există o contradicție în considerentele hotărârii, deoarece instanța, deși a reținut lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Fondurilor Europene, a respins lipsa calității procesuale pasive a AMPOSPRU, deși aceasta este organizat- și funcționează ca o direcție în cadrul acestui minister, neavând nici capacitate de exercițiu și nici calitate procesuala distincta de cea a ministerului in cadrul căruia funcționează.

Instanța de fond a ignorat faptul ca actele contestate au fost emise de către Centrul National de Dezvoltare a învățământului Profesional și Tehnic - Organism Intermediar POSDRU (CNDIPT - OIPOSDRU), fapt recunoscut și de către reclamanta, organism înființat ca instituție publică cu personalitate juridică, subordonată Ministerului Educației și Cercetării, prin H.G. nr. 855/1998, concentrându-și activitatea pe dezvoltarea de politici și strategii privind educația și formarea profesională. În urma modificării H.G. nr. 855/1998 prin H.G. nr. 837/2007, aceasta instituție asigură îndeplinirea funcției de organism intermediar pentru Programul operațional sectorial - dezvoltarea resurselor umane.

In baza Acordului de Delegare de Funcții, aprobat prin Ordinul MMFPS nr. 600/2008 cu modificările și completările ulterioare, pârâtei OIRPOSDRU NORD VEST îi sunt delegate de către AMPODRU îndeplinirea unor funcții și responsabilitatea îndeplinirii acestora privind gestionarea POSDRU, prin stabilirea cadrului de implementare a acestuia, a drepturilor și obligațiilor și a responsabilităților ce revin fiecărei părți contractante.

De asemenea, în temeiul prevederilor art. 13 coroborat cu cele ale art. 18 din H.G nr. 457/2008 privind cadrul instituțional de coordonare și de gestionare a instrumentelor structurale, MMFPS are responsabilitatea gestionării și implementării asistenței financiare nerambursabile alocate POSDRL, îndeplinind prin AMPOSDRU funcția de autoritate de management pentru acest program.

În acest sens sunt și dispozițiile art. 2 alin. (1) din H.G nr. 11/2009 actualizat, potrivit cărora în vederea realizării rolului său, MMFPS îndeplinește funcția de autoritate de management pentru POSDRU pentru Fondul Social European. Mai mult, potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (1) din același act normativ, se arată că în exercitarea funcțiilor sale, MMFPS îndeplinește printre alte atribuții principale și pe aceea de a asigura managementul asistenței financiare acordate de Uniunea Europeană din POSDRU.

În temeiul art. 17 punctele 2, 13, 20 și 32 din H.G. nr. 457/2008, AMPOSDRU are ca și atribuții următoarele:

- contribuie la elaborarea și modificarea Cadrului strategic național de referință 2007-2013 și răspunde pentru utilizarea eficientă, efectivă și transparentă a fondurilor din care se finanțează programul operațional gestionat, precum și pentru îndeplinirea atribuțiilor delegate organismelor intermediare;

- elaborează criteriile de evaluare și selecție a proiectelor pentru programul operațional aflat în gestiune și supune aprobării comitetului de monitorizare aferent criteriile de selecție;

- asigură prevenirea neregulilor, identifică neregulile, constată creanțele bugetare și asigură recuperarea sumelor rezultate din nereguli, în limita competențelor;

- încheie contracte de finanțare cu beneficiarii proiectelor aprobate, prin care se asigură de respectarea condițiilor specifice referitoare la implementarea proiectului, în conformitate cu regulamentele comunitare aplicabile și cu legislația națională în vigoare.

Luând act de atribuțiile AMPOSDRU reglementate de art. 17 punctele 2, 13, 20 și 32 din H.G. nr. 457/2008 privind cadrul instituțional de coordonare și de gestionare a instrumentelor structurale, având în vedere și dispozițiile exprese ale art. 31 alin. (1), (3) și (4) din H.G. nr. 457/2008, organismele intermediare au atribuții delegate de la autoritatea de management pentru implementarea programului operațional aflat în gestiune pe bază de acord.

În temeiul prevederilor Ordinului ministrului muncii, familiei și egalității de șanse nr. 600/2008 pentru aprobarea unor acorduri de delegare de funcții privind implementarea Programului operațional sectorial Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013, pentru eficienta implementare a POSDRU și în vederea creșterii capacității de absorbție generală a Fondului Social European, s-a aprobat delegarea unor funcții ale AMPOSDRU către Organismele Intermediare, aceasta rămânând însă responsabilă pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor delegate, precum și a operațiunilor finanțate prin instrumentele structurale.

În conformitate cu dispozițiile art. 2.1.4 din Acordul de delegare de funcții privind implementarea POSDRU, încheiat între AMPOSDRU și OIPOSDRU, prevăzut în Anexa nr. 9 la Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse 500/2008, cu modificările și completările ulterioare, sintagma "Autoritate de management" reprezintă Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, care are responsabilitatea gestionării și implementării asistenței financiare nerambursabile alocate POSDRU.

Potrivit dispozițiilor art. 2.1.20. din aceeași anexă, sintagma "Organism intermediar" reprezintă organismul public sau privat, care își desfășoară activitatea sub responsabilitatea autorității de management sau care îndeplinește responsabilități în numele autorității de management în relația cu beneficiarii care implementează operațiuni.

Conform art. 3 pct. 3.1. din Anexa nr. 9 la Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse nr. 600/2008, obiectul acestui Acord îl reprezintă delegarea unor funcții și a responsabil iții îndeplinirii lor, privind gestionarea POSDRU, de la AMPOSDRU la OIPOSDF prin stabilirea cadrului de implementare a POSDRU, a drepturilor și obligațiilor a responsabilităților ce revin fiecărei părți, precum și stabilirea relațiilor între părțile semnatare.

1.3.3. Întâmpinarea

Intimata-reclamantă a formulat întâmpinare la recursurile depuse de recurenții-pârâți, prin care a solicitat respingerea acestora ca nefondate.

În motivarea întâmpinării, s-au arătat următoarele:

Intimata a arătat că nu contestă faptul ca parata CNDIPT-OIPOSDRU este emitenta actelor administrative contestate, insa MFE- DG AMPOSDRU are calitate procesuala pasiva in prezentul dosar raportat la faptul ca, asa cum însăși recurenta a susținut in recurs, CNDIPT-OIPOSDRU acționează in emiterea notei de constatare ca organism delegat.

Astfel, potrivit dispozițiilor H.G. nr. 457/2008, organismele intermediare au atribuții delegate de la autoritatea de management pentru implementarea programului operațional aflat în gestiune pe baza de acord. Una dintre atribuțiile delegate este aceea prevăzuta la art. 17 din H.G. nr. 457/2008, aceea de a asigura prevenirea și identificarea neregulilor, constatarea creanțelor cugetare și asigurarea recuperării sumelor rezultate din nereguli. În consecința, raportat la dispozițiile art. 31 alin. (4) din H.G. nr. 457/2008, AMPOSDRU rămâne responsabilă pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor pe care le deleagă organismelor intermediare, pentru implementarea programului operațional. Or, aceasta înseamnă ca este responsabilă pentru emiterea actelor administrative contestate, fiind subiect al raportului juridic litigios.

De altfel, însăși recurenta menționează ca in temeiul Ordinului Ministrului Muncii, familiei și egalității de șanse nr. 600/2008, deși s-a aprobat delegarea unor funcții ale AMPOSDRU către Organismele Intermediare, aceasta rămâne responsabila pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor delegate precum și a operațiunilor finanțate prin instrumente structurale.

În concluzie, AMPOSDRU și-a delegat atribuția de a asigura prevenirea și identificarea neregulilor, constata creanțele bugetare și asigura recuperarea sumelor rezultate din nereguli către CNDIPT OIPOSDRU, fiind informat și responsabil de actul administrativ emis de aceasta din urma. Aceasta situație impune ca AMPOSDRU sa fie parte in prezentul dosar.

Invocarea de către CNDIPT-OIPOSDRU ca motiv de recurs a lipsei calității procesuale pasive a MFE- DG AMPOSDRU este lipsita de interes, deoarece, in condițiile în care ar fi admis recursul paratei pe acest motiv, soluția pronunțată nu ar profita recurentului CNDIPT-OIPOSDRU care ar rămâne in continuare partea care a căzut in pretenții. Totodată, o ipotetica respingere in mod eronat a excepției lipsei calității procesuale pasive nu reprezintă o încălcare a unei reguli de procedura a cărei nerespectare atrage sancțiunea nulității menționata la art. 488 pct. 5 noul C. proc. civ. Prin absurd, in situația in care aceasta ar reprezenta o încălcare care antrenează nulitatea, nulitatea ar fi una relativa întrucât singurele interese încălcate sunt cele ale părtii care nu deținea calitatea procesuala pasiva. Mai mult decât atât, instanța de fond nu a omis sa se pronunțe asupra introducerii în cauza a Ministerului Fondurilor Europene, așa cum susține recurenta, întrucât acesta este parte in prezentul dosar, fiind indicat ca și parat in cererea de chemare în judecata.

În ceea ce privește lipsa de personalitate juridica a DG-AMPOSDRU (fapt care oricum nu a fost invocat niciodată in fata instanței de fond), aceasta nu are nicio legătură cu calitatea procesuala pasiva, ci cu capacitatea procesuala de folosința reglementata prin art. 56 alin. (2) din C. proc. civ.

In condițiile in care, in baza contractului de finanțare nr. x încheiat intre intimată și DG AMPOSDRU, intimata a derulat achiziția având ca obiect prestări servicii de formare profesionala încheind contractul nr. x/17.12.2010, DG AMPOSDRU a fost responsabil de verificarea și validarea cheltuielilor efectuate ca urmare a acestei achiziții și rambursarea acestora. DG AMPOSDRU a verificat și rambursat in cadrul fiecare cereri de rambursare cheltuielile care au fost generate de contractul de achiziție publica mai sus menționat.

Asa cum rezulta din scrisoarea de informare nr. 5506/2014, in baza notei de constatare a neregulilor atacate și a Instrucțiunii 76, CNDIPT OIPOSDRU a reținut din cererea de rambursare nr. 8 finala depusa in baza contractului de finanțare POSDRU/x "Creșterea nivelului de calificare a persoanelor angajate pe piața muncii, alternativa la șomajul determinat de criza economico-socială", suma de 108.060,16 RON, rămânând de recuperat suma de 4753,91 RON.

Daca la momentul depunerii cererii de rambursare nr. 4, când a luat la cunoștința despre dosarul achiziției, DG AMPOSDRU nu ar fi validat modalitatea de desfășurare a acesteia, singura paguba adusă intimatei ar fi fost in cuantum de 17.823,20 RON; însă, autoritatea investita cu controlul eligibilității cheltuielilor a validat procedura și contractul de achiziție încheiat care s-a derulat pana la sfârșitul implementării proiectului, fapt care i-a cauzat paguba de 108.060,16 RON .

Pe fondul recursului, se arată că prin întâmpinarea la fond, pârâtul OIPOSDRU nu a făcut altceva decât sa reitereze ceea ce regăsește in actele administrative atacate și sa enumere atribuțiile sale și obligațiile reclamantei potrivit contractului de finanțare, fără a realiza o apărare punctuala, astfel că susținerea potrivit căreia instanța de fond nu a ținut cont de apărările formulate este vădit neîntemeiată. Instanța nu are obligația de a puncta fiecare susținere a părtilor sau de a identifica și răspunde la toate neajunsurile unei apărări, ci de a soluționa cauza tinand cont de argumentele și contraargumentele învederate de părți care fac referință la obiectul litigiului. De altfel, recurenta nu menționează care au fost acele apărări care au fost trecute cu vederea, reclamând aceste,,lipsuri" doar la modul general și într-o maniera extrem de vagă.

Având în vedere soluția pronunțată, și anume aceea de admitere a acțiunii, în mod corect instanța a procedat la prezentarea considerentelor care au condus la adoptarea acestei soluții.

Mai mult de cat atât, se observa ca motivele de admitere reținute de instanța, care au fost invocate de reclamanta, nu au fost analizate de parata CNDIPT-DIPOSDRU nici prin răspunsul la contestația administrativa, nici prin întâmpinarea depusa in fata instanței de fond și nici in recurs.

Astfel, recurentul nu a argumentat modalitatea in care actele administrative contestate respecta principiul proporționalității in raport de dispozițiile O.U.G. nr. 66/2011, nu a identificat prejudiciul produs, nu a indicat textul de lege încălcat in cazul stabilirii prin documentația de atribuire a unor factori de evaluare care de fapt reprezintă criterii de calificare/selecție și nici nu a menționat care dintre factorii de evaluare reprezintă criterii de calificare/selecție sau justificarea naturii acestora. Singurele aspecte la care parata a răspuns sunt cele referitoare la termenele privind controlul și finalizarea acestuia prin întâmpinare și la calitatea procesuala pasiva a altei părți și obligarea sa la plata cheltuielilor de judecata prin recurs.

Se solicită și respingerea solicitării de a scuti parata de la obligația de plata a cheltuielilor de judecata întrucât este partea care a pierdut procesul, in temeiul art. 454 noul C. proc. civ., nu exista nicio exonerare de plata a acestor cheltuieli în cazul instituțiilor publice, iar faptul ca in bugetul acestei instituții nu s-a prevăzut un fond pentru aceste situații nu este opozabil reclamantei și nici de natura de a scuti parata de la suportarea acestor cheltuieli care au un cuantum rezonabil raportat la obiectul și valoarea prezentei spete.

Se arată că instanța de fond a ținut cont de textele legale invocate de parata și din oficiu de instanța și de aspectele de fapt invocate de părți, iar după analiza acestora a reținut ca se impune anularea actelor administrative, întrucât nu a existat neregula în derularea contractului, nu s-a făcut dovada unui prejudiciu creat fondurilor UE sau naționale și nu s-a respectat principiul proporționalității.

Pentru abaterea identificată de parata "factorii de evaluare stabiliți de beneficiar reprezintă de fapt criterii de calificare/selecție referitoare la capacitatea de exercitare a activității Profesionale și capacitatea tehnica și/sau profesionala a ofertanților", nu a fost indicat textul de lege încălcat.

Mai precis, 2.3. din Ghidul pentru stabilirea corecțiilor financiare și punctul 23 din Anexa 5 la Instrucțiunea AMPOSDRU nr. 26/2010 susținute de parata CNDIPT, nu au legătura cu acest aspect. Nici in recurs parata nu a putut incadra legal abaterea identificata și se rezuma la a reitera punctul 2.3 din Ghidul COCOF și Anexa 5 la Instrucțiunea AMPOST 26/2010 care nu sancționează stabilirea unor factori de evaluare eronați/ilegali, ci aplicarea unor criterii de selecție ilegale care împiedica anumiți ofertanți sa participe la procedura achiziției (de ex. obligația de a avea o instituție sau reprezentantă în tară/regiune, sau stabilirea unor standarde tehnice care sunt prea specifice și care favorizează un singur operator.)

Nu s-a adus vreun argument concret pentru care fapta sa se circumscrie termenului de « neregula » in condițiile in care, pe lângă existenta unei abateri de la lege, neregula presupune generarea unei pagube. Or, nu numai ca nu i-a fost imputata producerea unei pagube prin atribuirea și executarea contractului de achiziție publica, dar se recunoaște faptul ca utilizarea acestor factori de evaluare nu a influențat rezultatul procesului de evaluare, deoarece nu a fost depusa decât o singura oferta. In concluzie, soluția pronunțată de instanța de fond este corecta, întrucât, in condițiile in care nu s-a demonstrat faptul ca fapta sancționată reprezintă o abatere de la Instrucțiunea 26 și ca aceasta a cauzat bugetelor naționale și bugetului Uniunii Europene un prejudiciu, in mod just s-a dispus anularea actelor administrative atacate și restituirea sumei executate.

In drept, au fost invocate Legea nr. 554/2004, O.G. nr. 79/2003, Instrucțiunea nr. 26/2010, Ghidul COCOF x, H.G. nr. 1306/2007, O.U.G. nr. 66/2011, H.G. nr. 457/2008, art. 36 și urmat. Noul C. proc. civ.

1.3.4. Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a formulat note scrise privind întâmpinarea depusă de intimata-reclamantă A.) la recursuri.

S-a arătat că este corectă constatarea instanței de fond cu privire la admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a MMFPSPV.

Prin O.U.G. nr. 9/26.02.2014, publicată în M.Of. nr. 151 din 28 februarie 2014, s-au aprobat unele masuri de eficientizare a sistemului de gestionare a instrumentelor structurale. Conform art. 1 din această ordonanță, începând cu data de 1 martie 2014, Ministerul Fondurilor Europene preia activitatea și structurile cu rol de Autoritate de Management pentru Programul operațional sectorial "Creșterea Competitivității Economice" de la Ministerul Economiei și pentru Programul Operațional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, rol definit la art. 60 din Regulamentul (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999.

Totodată, potrivit art. 2 alin. (1) din ordonanță, începând cu data de 1 martie 2014, Ministerul Fondurilor Europene preia posturile vacante și personalul structurilor cu rol de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Sectorial "Creșterea Competitivității Economice" și pentru Programul Operațional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane", in condițiile legii, fără a fi afectate drepturile salariale.

De asemenea, începând cu data de 1 martie 2014, Ministerul Fondurilor Europene se substituie în drepturile și obligațiile care decurg din preluarea personalului, precum și din actele normative, contractele, convențiile, înțelegerile, protocoalele în care Ministerul Economiei, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial "Creșterea Competitivității Economice", și, respectiv, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane", sunt părți, inclusiv în litigiile aferente activităților acestora (art. 3 din ordonanță).

Începând cu data de 1 martie 2014, conform art. 4 din O.U.G. nr. 9/26.02.2014, Ministerul Fondurilor Europene a preluat de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, prin protocol de predare - preluare numărul și structura posturilor, prevederile bugetare pe anul 2014 aferente activității autorităților de management pentru Programul Operațional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane", execuția bugetară la momentul predării - preluării, precum și patrimoniul aferent activităților preluate potrivit art. 1, stabilit pe baza situațiilor financiare întocmite potrivit prevederilor Legii contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit dispozițiilor art. 11 alin. (5) lit. d) din O.U.G. nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 22 decembrie 2012, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2013, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Fondurilor Europene exercită funcția de Autoritate de Management pentru: Programul Operațional Asistență Tehnică, Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice și Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane pentru perioada de programare 2007 - 2013 și pentru: Programul Operațional Competitivitate, Programul Operațional Capital Uman și Programul Operațional Asistență Tehnică pentru perioada de programare 2014 - 2020.

Prin urmare, în cadrul MMFPSPV și la adresa MMFPSPV, nu se mai află Direcția Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - AMPOSDRU (DCAMPOSDRU), aceasta fiind preluată de Ministerul Fondurilor Europene, care se substituie în drepturile și obligațiile care decurg din preluarea personalului, precum și din actele normative, contractele, convențiile, înțelegerile, protocoalele în care Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" sunt părți, inclusiv în litigiile aferente activităților acestora (art. 3 din O.U.G. nr. 9/2014).

Ținând cont de prevederile legale de mai sus, MMFPSPV nu are calitate procesuală pasivă în cauză, deoarece Ministerul Fondurilor Europene a preluat activitatea și structurile cu rol de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și se substituie în drepturile și obligațiile care decurg din actele normative, contractele, convențiile, înțelegerile, protocoalele în care Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane", sunt părți, inclusiv în litigiile aferente activităților acestora și tot Ministerul Fondurilor Europene exercită funcția de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane pentru perioada de programare 2007 - 2013.

Astfel, s-a arătat că au calitate procesuală pasivă în cauză Centrul Național de Dezvoltare a învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT-OIPOSDRU), emitentul Deciziei nr. 628/28.03.2014 și a Notei de constatare nr. x contestate, dar și Ministerul Fondurilor Europene -Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.

S-a solicitat judecarea cauzei în lipsa sa.

2.1. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) noul C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 12 iulie 2017, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) noul C. proc. civ.

Intimatul-pârât Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a formulat punct de vedere cu privire la raport, prin care a reluat apărările formulate pe calea notelor scrise.

Prin încheierea din 4 octombrie 2017, completul de filtru a constatat, în raport de conținutul raportului întocmit în cauză, că cererile de recurs îndeplinesc condițiile de admisibilitate și pe cale de consecință a declarat recursurile ca fiind admisibile în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) noul C. proc. civ., și a fixat termen de judecată pe fond a acestora.

2.2. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor

2.2.1. Situația de fapt reținută de prima instanță

La data de 31.08.2009, s-a încheiat intre reclamantă, in calitate de beneficiar și AMPOSDRU, Contractul de finanțare nr. x având ca obiect acordarea finanțării nerambursabile de către AMPOSDRU pentru implementarea proiectului cu titlul "Creșterea competitivității economice prin calificarea și recalificarea persoanelor angajate pe piața muncii".

Prin Actul adițional tripartit, s-au modificat părțile contractuale din secțiunea Condiții generale și speciale din contractul de finanțare, respectiv AMPOSDRU a fost înlocuit cu Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane - Centrul Național de Dezvoltare a învățământului Profesional și Tehnic (OIPOSDRU -CNDIPT).

La data de 10.01.2014, a fost emisa Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/10.01.2014 prin care s-a stabilit in sarcina reclamantei un debit in cuantum de 112.814,07 RON cu titlu de creanța bugetara, reținându-se că beneficiarul a stabilit prin documentația de atribuire factori de evaluare care de fapt reprezintă criterii de calificare/selecție referitoare la capacitatea de exercitare a activității profesionale și capacitate tehnică și/sau profesională a ofertanților, neconstituind factori de evaluare a ofertelor pentru atribuirea contractului, deoarece nu asigură aprecierea nivelului satisfacerii cerințelor potrivit cu îndeplinirea obiectului contractului de către oferte, cerințe prevăzute în documentația de atribuire. De asemenea, s-a mai constatat că pentru niciunul din factorii de evaluare beneficiarul nu a prezentat în documentația de atribuire, pentru ponderile stabilite, care sunt elementele considerate a reprezenta un avantaj ce poate fi punctat în oferte, astfel neputând aprecia relevanța lor pentru evaluarea ofertelor și nespecificând clar modalitatea de despăgubire a ofertanților.

La data de 10.02.2014, reclamanta a formulat contestație împotriva Notei de mai sus, care a fost soluționată prin Decizia nr. 628/28.03.2014, în sensul respingerii ca neîntemeiată.

2.2.2. În ceea ce privește recursul formulat de recurentul-pârât Organismul Intermediar Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic

2.2.2.1. Motivul de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.

Recurentul-pârât a invocat omisiunea primei instanțe de a se fi pronunțat cu privire la cererea pârâtului Ministerul Fondurilor Europene -Autoritate de Management POSDRU de introducere în cauză a MFE.

Astfel, ceea ce s-a invocat a fost faptul că, potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 9/2014, începând cu data de 1 martie 2014, Ministerul Fondurilor Europene a preluat activitatea și structurile cu rol de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane de la MMFPSPV. Cum actele contestate au fost emise de CNDIPT-OIPOSDRU din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale Persoanelor Vârstnice, s-a invocat lipsa calității procesuale pasive a acestui minister și s-a solicitat de către pârâtul MFE introducerea în cauză a acestuia prin structura AMPOSDRU, recent mutată de la acel minister.

Înalta Curte constată că nu a existat o astfel de omisiune de pronunțare a instanței, din mai multe considerente: chiar reclamanta a indicat MFE ca și pârât distinct, prin cererea introductivă de instanță și acesta a fost conceptat ca atare de la debutul procesului în calitate de pârât; întâmpinarea a fost depusă la dosarul de fond de MFE.

Ca atare, motivul de casare referitor la încălcarea regulilor de procedură deduse din art. 248 alin. (1) C. proc. civ., în sensul de a se pronunța prima instanță cu prioritate cu privire la excepțiile procesuale sau cu privire la cererile făcute de părți, este nefondat.

Într-o a doua critică, se invocă faptul că instanța de fond a stabilit în mod greșit faptul ca Direcția Generala AMPOSDRU fără personalitate juridică are calitate procesuală pasivă, nefiind nici emitenta actelor contestate și nici persoana juridică pentru a sta în proces, astfel încât se aplica sancțiunea nulității conform art. 488 pct. 5 din C. proc. civ., ca motiv de casare.

Înalta Curte constată că recurentul-pârât realizează o confuzie între două condiții procesuale distincte ce trebuie îndeplinite pentru a se putea exercita o acțiune civilă, respectiv calitatea procesuală și capacitatea procesuală (art. 32 din C. proc. civ.).

În ceea ce privește calitatea procesuală, se constată că este corect raționamentul primei instanțe, în sensul că Nota de constatare și Decizia contestate nu au fost emise de Ministerul Fondurilor Europene, ci de Direcția Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, astfel că niciunul din cele două ministere nu are calitate procesuală pasivă.

În ceea ce privește capacitatea procesuală, se constată că în mod corect a reținut prima instanță faptul că această direcție are capacitate de drept administrativ, astfel că, potrivit art. 56 alin. (2) din C. proc. civ., fiind constituită potrivit legii, poate sta în judecată, deși este o entitate fără personalitate juridică.

De altfel, prin calitate procesuală pasivă se înțelege identitatea dintre pârât și subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecății, fără a se confunda stabilirea calității cu cea a existenței dreptului/obligației afirmate prin cererea introductivă de instanță. Or, cât timp organismele intermediare au atribuții delegate de la autoritatea de management pentru implementarea programului operațional aflat în gestiune pe bază de acord (AMPOSDRU), nu se poate reține o lipsă de calitate procesuală pasivă a acesteia din urmă. Astfel, nici acest motiv de casare încadrat în prev. art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. nu este fondat.

2.2.2.2. Motivul de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ.

În cadrul acestui motiv de casare, recurentul a invocat faptul că prima instanță a motivat sentința numai în funcție de argumentele intimatului-reclamant, fara a face nici măcar o mentiune sau o motivare privind apărările formulate prin întâmpinări.

A mai invocat faptul că prima instanță nu a analizat legislația aplicabilă în materie privind achizițiile publice, făcând trimitere la un singur articol de lege, respectiv art. 176 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006 raportat la art. 2 din aceeași ordonanța și nu a analizat motivele de neeligibilitate invocate de Autoritatea de Audit conform Raportului de operațiuni nr. x/06.08.2013; nu a analizat factorii de evaluare a ofertelor, in vederea formulării unei opinii corecte, deoarece acești factori de evaluare nu sunt altceva decât criterii de calificare/selecție referitoare la capacitatea tehnică și/sau profesională a ofertanților și nu factori de evaluare a ofertelor.

Din perspectiva acestor critici, reține Înalta Curte că cerința motivării adecvate a unei hotărâri judecătorești nu trebuie confundată cu obligația de a răspunde tuturor argumentelor prezentate de părți în vederea susținerii temeiurilor de fapt și de drept pe care se întemeiază solicitările părților litigante, fiind suficient ca aceste argumente să fie tratate grupat, în analiza aspectelor relevante care fundamentează poziția procesuală a părților.

O hotărâre motivată corespunzător, astfel încât să fie posibilă exercitarea controlului judiciar asupra sa și să ofere toate garanțiile unui proces echitabil, cu respectarea prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituția României și ale art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, nu poate fi atinsă de un viciu de nelegalitate rezultat din lipsa unui răspuns la fiecare argument cuprins în cererile părților, cât timp raționamentul logico-juridic s-a format cu luarea în considerare a acestor argumente, chiar și în condițiile în care nu s-a referit expres la fiecare dintre ele.

În privința lipsei motivelor pe care se întemeiază sentința recurată, este evident că o astfel de critică are un caracter neîntemeiat, hotărârea primei instanțe fiind motivată, răspunzând chestiunilor de fapt și de drept care au fost supuse judecății în fața sa.

Totodată, criticile recurenților reprezintă mai degrabă aspecte ce se încadrează la motivul de casare de la punctul 8 al art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., urmând a fi analizate în cadrul motivului următor de recurs.

Prin urmare, Înalta Curte reține caracterul nefondat al criticilor întemeiate pe motivul de casare reglementat de art. 488 pct. 6 din C. proc. civ.

2.2.2.3. Motivul de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Înalta Curte constată că, așa cum a observat intimata prin întâmpinarea depusă la dosarul de recurs, recurentul-pârât nu a făcut altceva decât sa reitereze ceea ce regăsește in actele administrative atacate și sa enumere atribuțiile sale și obligațiile reclamantei potrivit contractului de finanțare, fără a realiza o apărare punctuală, având în vedere soluția pronunțată și motivele de admitere reținute de instanță.

Astfel, prima instanță a reținut că pârâta nu a făcut dovada că sunt îndeplinite condițiile legale și comunitare pentru a se putea aplica reducerea procentuală, fiind încălcat principiul proporționalității și neexistând o neregulă în derularea contractului și nici nu s-a făcut dovada unui prejudiciu creat fondurilor UE sau contribuției naționale. Or, recurentul nu a argumentat modalitatea in care actele administrative contestate respecta principiul proporționalității in raport de dispozițiile O.U.G. nr. 66/2011, nu a identificat prejudiciul produs, nu a indicat textul de lege încălcat in cazul stabilirii prin documentația de atribuire a unor factori de evaluare care de fapt reprezintă criterii de calificare/selecție și nici nu a menționat care dintre factorii de evaluare reprezintă criterii de calificare/selecție sau justificarea naturii acestora.

Mai departe, prima instanță a reținut că autoritatea contractantă are dreptul să aplice criterii de calificare și selecție pentru dovedirea cerințelor minime și factori de evaluare; că nu a fost indicat textul de lege încălcat prin stabilirea prin documentația de atribuire de factori de evaluare care de fapt reprezintă criterii de calificare/selecție referitoare la capacitatea de exercitare a activității profesionale și capacitate tehnică și/sau profesională a ofertanților; că reclamanta a prezentat atât criterii de evaluare și selecție cât