ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1322/2021

Ședința publică din data de 3 martie 2021

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 55 din data de 07.01.2018, pronunțată în dosarul nr. x/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a anulat ca netimbrată contestația în anulare formulată de societatea A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 1307 din 30 martie 2017 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2017.

Împotriva Deciziei nr. 55 din data de 07.01.2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2017, a formulat contestație în anulare contestatoarea S.C. A. S.R.L..

Prin Decizia nr. 2929 din 21 septembrie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal a respins contestația în anulare formulată împotriva deciziei nr. 55 din data de 07.01.2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/2017.

Împotriva Deciziei nr. 2929 din 21 septembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2018, a formulat contestație în anulare contestatoarea S.C. A. S.R.L..

Prin Decizia nr. 2094 din data de 12.04.2019, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatoarea S.C. A. S.R.L. împotriva Deciziei nr. 2929 din 21 septembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2018.

Pentru a pronunța această decizie, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a reținut că, prin decizia nr. 2929 din 21 septembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, atacată cu prezenta contestație în anulare nu s-a soluționat un recurs promovat de contestatoare, ci s-a respins contestația în anulare formulată de aceeași contestatoare împotriva deciziei nr. 55 din 7 ianuarie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a anulat, ca netimbrată, contestația în anulare formulată de societatea A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 1307 din 30 martie 2017 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2017.

Împotriva Deciziei nr. 2094 din data de 12.04.2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a formulat contestație în anulare contestatoarea S.C. A. S.R.L..

La data de 15.01.2020 cauza a fost suspendată în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

La data de 12.08.2020 S.C. A. S.R.L. contestatoarea a depus o cerere prin care a solicitat repunerea cauzei pe rol motivat de faptul că dispozițiile art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. se aplică cererilor de chemare în judecată, nu contestațiilor în anulare.

Examinând decizia atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, Înalta Curte constată perimarea contestației în anulare, în considerarea următoarelor argumente:

Prezenta cauză a fost suspendată pentru lipsa părților la data de 15.01.2020.

Prin rezoluția din data de 01.09.2020 s-a dispus citarea părților în vederea discutării excepției de perimare, cordându-se termen de judecată la data de 03.03.2021.

Potrivit dispozițiilor art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de șase luni.

Legiuitorul a reglementat perimarea în cuprinsul art. 416-418 C. proc. civ., conferindu-i natura juridică a unei sancțiuni procedurale pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, fiind totodată și o "prezumție de desistare", dedusă din faptul nestăruinței vreme îndelungată în judecată.

Din conținutul textului procedural mai sus evocat, rezultă că pentru a opera perimarea trebuie să fie îndeplinite cumulative următoarele condiții: instanța a fost învestită cu o cerere care se judecă în primă instanță sau într-o cale de atac; pricina să fie rămas în nelucrare timp de 6 luni, lăsarea pricinii în nelucrare să se datoreze culpei părților.

Fiind un termen procedural, termenul de perimare se calculează potrivit art. 181 din C. proc. civ., astfel încât acesta se împlinește în ziua anului sau lunii corespunzătoare zilei de plecare și începe să curgă de la data ultimului act de procedură efectuat în cauză, care nu a mai fost urmat, din culpa părții, de alte acte de procedură necesare pentru judecarea pricinii.

Excepția de perimare este o excepție dirimantă, întrucât scopul admiterii sale este stingerea procesului în faza în care acesta se află și este o excepție absolută, întrucât este reglementată de norme imperative, fiind prevăzută în interesul părților, dar și în interesul unei bune administrări a actului de justiție.

În speță, contestația în anulare a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe, iar la data de 15 ianuarie 2020 s-a dispus suspendarea judecății în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., text ce reglementează cazul voluntar de suspendare al judecății, când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei și nici nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Așa fiind, cum de la momentul suspendării judecării contrestației în anulare, ca urmare a conduitei procesuale pasive adoptată de părți a trecut mai mult de 6 luni, Înalta Curte urmează a constata intervenită perimarea.

Având în vedere că în cauză nu s-au îndeplinit acte de procedură de natură a întrerupe sau suspenda cursul perimării, potrivit dispozițiilor art. 417 - 418 din C. proc. civ., Înalta Curte va face aplicarea prevederilor art. 421 alin. (2) din același cod, constatându-se din oficiu perimarea contestației în anulare formulată de contestatoarea S.C. A. S.R.L..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimarea contestației în anulare formulată de contestatoarea S.C. A. S.R.L. împotriva Deciziei nr. 2094 din 12 aprilie 2019, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2018.

Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 3 martie 2021.