Decizia nr. 1309/2021 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 145/2019 a Curții de Apel Galați

Circumstanțele cauzei. Cererea de chemare în judecată. Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2019 (conexat cu dosarul nr. x/2019 prin încheierea de ședință din 16.04.2019), reclamantul Consiliul Local al Municipiului Focșani a formulat contestație împotriva Hotărârii nr. 489 din 11.12.2018 emisă de pârâtul Consiliul Național de Combaterea Discriminării, solicitând anularea acesteia.

Hotărârea primei instanțe. Prin sentința nr. 145/F din data de 01.10.2019, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția inadmisibilității invocată de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și a respins ca inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul Consiliul Local al Municipiului Focșani, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național de Combaterea Discriminării, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.

Cererea de recurs. Împotriva sentinței nr. 145/F din data de 01.10.2019, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul Consiliul Local al Municipiului Focșani întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul-reclamant arată că instanța de fond și-a întemeiat eronat soluția pe dispozițiile art. 78 alin. (2) C. proc. civ., raportat la dispozițiile art. 20 din O.G. nr. 137/2000, în cauză fiind aplicabile dispozițiile art. 78 alin. (1) C. proc. civ., coroborat și cu dispozițiile art. 22 alin. (3), art. 84, art. 87 C. proc. civ. Potrivit art. 87 alin. (1) C. proc. civ.: (1) "În cazurile expres prevăzute de lege, precum și în procedura necontencioasă, judecătorul va dispune din oficiu introducerea în cauză a altor persoane, chiar dacă părțile se împotrivesc." Potrivit art. 20 alin. (3) C. proc. civ.: (3) "Judecătorul poate dispune introducerea în cauză a altor persoane, în condițiile legii. Persoanele astfel introduse în cauză vor avea posibilitatea, după caz, de a renunța la judecată sau la dreptul pretins, de a achiesa la pretențiile reclamantului ori de a pune capăt procesului printr-o tranzacție." Având în vedere că lărgirea cadrului procesual prin introducerea în cauză a unei terțe persoane este un act de dispoziție al părților din proces, iar consilierul juridic nu acea mandat în acest sens, recurentul-reclamant apreciază că soluția instanței de judecată de a respinge ca inadmisibilă a acțiunii este greșită și îi produce o vătămare. Potrivit art. 1 din Legea nr. 514/2003:"Consilierul juridic asigură apărarea drepturilor și intereselor legitime ale statului, ale autorităților publice centrale și locale, ale instituțiilor publice și de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum și ale persoanelor juridice de drept privat, în slujba cărora se află și în conformitate cu Constituția și legile țării." Mai mult, din conținutul întâmpinării formulate de pârâtul CNCD București care indică ca și petent în procedura necontencioasă A. se poate trage concluzia că, în mod indirect, una din părțile participante la proces a solicitat introducerea în cauză a acestei asociații. Față de acest aspect, și în situația în care în cauză ar fi incidente dispozițiile art. 78 alin. (2) C. proc. civ., instanța de fond putea face aplicarea prevederilor art. 78 alin. (2) teza a-II-a, putea constata că, indirect pârâtul CNCD București a indicat ca fiind necesară introducerea în cauză a Asociației Romajust și să procedeze la lărgirea cadrului procesual în acest sens, indiferent de opoziția nejustificată procedural și nesusținută de vreun mandat expres din partea reclamantului a consilierului juridic. Consideră că prin maniera "expeditivă" prin care instanța de fond a înțeles să soluționeze acest incident procedural, fară a solicita punctul de vedere scris al entității reclamante pentru a-și forma convingerea că aceasta este dorința părții reclamante, s-a cauzat o vătămare a drepturilor litigioase ale subscrisului Consiliul Local al Municipiului Focșani.

Apărările formulate în cauză. Prin întâmpinarea formulată, intimatul-pârât Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Procedura de soluționare a recursului Cu privire la examinarea recursului în completul filtru În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 05 martie 2020, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererilor de recurs la data de 03 martie 2021, în ședință publică, cu citarea părților.

Soluția instanței de recurs Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentul-reclamant, a apărărilor din întâmpinările intimatului-pârât, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat. Recurentul-reclamant a învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere prin care a solicitat anularea Hotărârii nr. 489 din 11.12.2018 emisă de pârâtul Consiliul Național de Combaterea Discriminării. Prima instanță a respins ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Local al Municipiului Focșani, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național de Combaterea Discriminării, reținând, în esență, că soluționarea acțiunii în anularea hotărârii CNCD nu poate fi realizată în contradictoriu doar cu emitentul hotărârii, deoarece o astfel de judecată presupune reanalizarea situației de fapt și de drept care a determinat depunerea sesizării și a generat emiterea hotărârii, adică reanalizarea raportului juridic de drept substanțial, preexistent, legat între petent și persoana împotriva căreia s-a depus sesizarea și, deși la termenul de judecată din 17.09.2019, instanța a pus în vedere reclamantului să precizeze dacă înțelege să se judece în contradictoriu și cu persoana juridică care a formulat sesizarea la C.N.C.D., consilierul juridic al acesteia a arătat că nu înțelege să se judece în contradictoriu cu această persoană, fiind împotriva introducerii în cauză a acesteia. Soluția primei instanțe este legală, fiind împărtășită și de instanța de control judiciar, pentru că reflectă interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor normative pertinente prin raportare la circumstanțele de fapt ale litigiului. Învestită cu soluționarea cererii de recurs, Înalta Curte constată că potrivit dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale, nu și a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța, deși a recurs la textele de lege aplicabile speței, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit. În cauza de față acest motiv nu este incident, având în vedere că interpretarea pe care prima instanță a dat-o dispozițiilor legale este corectă. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 87 alin. (2) din C. proc. civ.: "În materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecății o impune, judecătorul va pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. Dacă niciuna dintre părți nu solicită introducerea în cauză a terțului, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului, va respinge cererea, fără a se pronunța pe fond." În același sens sunt și dispozițiile art. 16 1 din Legea nr. 554/2004 potrivit cărora: "Când raportul juridic dedus judecății o impune, instanța de contencios administrativ va pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altei persoane. Dacă niciuna dintre părți nu solicită introducerea în cauză a terțului și instanța apreciază că pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului, aceasta va respinge cererea fără a se pronunța în fond". Având în vedere că aceste dispoziții sunt de strictă interpretare și impun în sarcina instanței doar obligația de a pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altei persoane, nu poate fi primită critica recurentului-reclamant conform căreia instanța de fond ar fi trebuit să aibă în vedere dispozițiile art. 87 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora: (1) "În cazurile expres prevăzute de lege, precum și în procedura necontencioasă, judecătorul va dispune din oficiu introducerea în cauză a altor persoane, chiar dacă părțile se împotrivesc." În raport de aceste aspecte, în mod corect a reținut instanța de fond că atât timp cât în fața intimatului-pârât cadrul procesual a fost stabilit prin sesizarea formulată de petenta Asociația Juriștilor Romi - ROMAJUST în contradictoriu cu Consiliul Local al Municipiului Focșani, pentru o posibilă faptă de discriminare, aspect față de care această persoană (Asociația) este parte a raportului juridic dedus judecății. Prin urmare, Înalta Curte apreciază că susținerile și criticile recurentului-pârât sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat. PENTRU ACESTE MOTIVE,