ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1139/2021

Ședința publică din data de 25 februarie 2021

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la data de 28.02.2018, pe rolul Curții de Apel Târgu-Mureș, reclamantele Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Gheorgheni și Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Toplița au solicitat în contradictoriu cu pârâtele Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și cu A.: anularea parțială a procesului-verbal denumit "Situația privind soluționarea contestațiilor depuse după sesiunea I septembrie 2017 referitoare la utilizarea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale în scop recreativ", întocmit de Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, în ceea ce privește pozițiile 20,21,31 și pe cale de consecință admiterea contestațiilor formulate de reclamante împotriva rezultatului evaluării cererilor în scopul atribuirii zonelor de pescuit Mureș I Podul Borzont-Podul de Fier Subcetate și Mureș II Podul de Fier Subcetate - limita jud. Mureș și respingerea contestației A.; anularea contractului pentru utilizarea resurselor acvatice vii în scop recreativ nr. x din 28.12.2017, în ceea ce privește zonele Mureș I Podul Borzont-Podul de Fier Subcetate și Mureș II Podul de Fier Subcetate - limita jud. Mureș încheiat între pârâta de rândul întâi și A.; obligarea pârâtei Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură la atribuirea contractului pentru utilizarea resurselor acvatice vii în scop recreativ în ceea ce privește zona Mureș I Podul Borzont-Podul de Fier Subcetate reclamantei Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Gheorgheni; obligarea pârâtei Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură la atribuirea contractului pentru utilizarea resurselor acvatice vii în scop recreativ în ceea ce privește zona și Mureș II Podul de Fier Subcetate - limita jud. Mureș reclamantei Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Toplița.

1.2. Soluția instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 159 din 5 noiembrie 2018 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal s-au admis, în parte, cererile formulate de reclamantele Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Gheorgheni și Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Toplița în contradictoriu cu pârâtele Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (A.N.P.A.) din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale; s-a anulat, în parte, soluția adoptată de comisia de soluționare a contestațiilor materializată în "Situația privind soluționarea contestațiilor depuse după sesiunea I septembrie 2017 referitoare la utilizarea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale în scop recreativ", respectiv cu privire la contestațiile formulate de părți, pozițiile 20, 21, 31; s-a anulat contractul subsecvent nr. x din 28.12.2017 pentru utilizarea resurselor acvatice vii în scop recreativ, încheiat între pârâte; s-a respins cerere de obligare a autorității la atribuirea contractelor pentru utilizarea resurselor acvatice vii în scop recreativ în favoarea reclamantelor; au fost obligate pârâtele în solidar la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamantei Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Gheorgheni, în cuantum de 1150 RON, iar în favoarea reclamantei Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Toplița în cuantum de 1150 RON.

1.3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâtele Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură și A..

Recurenta Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură a invocat motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 pct. 6 și 8 C. proc. civ.

Dezvoltând motivele de nelegalitate de care a înțeles să se prevaleze, recurenta pârâtă Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură arată că prin sentința civilă nr. 159/2018, instanța de fond a admis în parte cererile formulate de reclamantele Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Gheorgheni și Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Toplița, a anulat în parte soluția adoptată de comisia de soluționare a contestațiilor materializată în "Situația privind soluționarea contestațiilor depuse după sesiunea I septembrie 2017 referitoare la utilizarea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale în scop recreativ", respectiv cu privire la contestașiile formulate de părți, pozițiile 20, 21 și 31. Totodată, a anulat contractul subsecvent nr. x din 28.12.2017 pentru utilizarea resurselor acvatice vii in scop recreativ, încheiate între pârâte, respingând cererea de obligare a autorității la atribuirea contractelor pentru utilizarea resurselor acvatice vii în scop recreativ în favoarea reclamantelor.

În motivare, instanța de fond a reținut că procedura de atribuire a fost viciată, căci principiul egalității participanților nu a fost respectat. Instanța a opinat că, referitor la situația privind soluționarea contestațiilor, publicată pe site-ul ANPA, în aceasta nu se face nicio referire la criteriile care au fost reevaluate și pentru care au fost atribuite suplimentar puncte acestei părți, contrar Deciziei nr. 85/2017 art. 3, emisă în aplicarea art. 9 al Ordinului nr. 60/2017. Indiferent de forma pe care ar fi adoptat-o comisia, publicare în tabel, publicarea distinctă, se impunea prezentarea și mai ales comunicarea rațiunilor pentru care punctajul unui competitor a suferit suplimentare. În opinia instanței de judecată, din modul de prezentare a rezultatului post contestații nu se poate determina ce anume argumente au determinat conduita comisiei de contestații căci chiar din regulile sumare de derulare a procedurii prevedeau obligația comisiei de soluționare a contestatiilor de a-și motiva soluțiile și de a le face cunoscute celor interesați.

Instanța de fond a reținut, că deși plenitudinea de competență conferită instanței de judecată nu echivalează cu posibilitatea analizării unor aspecte care intră în sfera marjei de apreciere a autorităților publice, se observă că această apreciere nu este una nelimitată, ea se circumscrie scopului legii, respectării principiului egalității de tratament consacrat expres și a celorlalte principii subsumate dreptului la o bună administrare. De asemenea, contează în mod deosebit motivarea deciziei, dar și conținutul actelor relevante.

Astfel, instanța constată că autoritatea publică a depășit limitele marjei sale de apreciere care i-au fost stabilite prin actele normative adoptate, a vătămat drepturile reclamantelor, așa încât actele administrative împotriva căruia se îndreaptă acțiunea trebuie să fie anulate.

Hotărârea pronunțată de instanța de fond este nelegală, în opinia recurentei pârâte, fiind incidente motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 noul C. proc. civ., când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei și când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

Astfel, procedura de atribuire a contractelor de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ este reglementată de Ordinul MADR nr. 60/2017.

Conform prevederilor art. 8, art. 9 și art. 10 din ordin, procedura efectivă de atribuire a contractelor de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ se stabilește prin decizie a Președintelui ANPA.

Astfel, conform prevederilor art. 8 din ordin, perioadele pentru depunerea solicitărilor, evaluarea acestora și perioada pentru solicitarea de clarificări se stabilesc prin decizie a președintelui ANPA.

Conform prevederilor art. 9 din ordin, perioadele de depunere a contestațiilor și de soluționare a acestora se stabilesc prin decizie a președintelui ANPA.

Conform prevederilor art. 10 din ordin, comisiile de evaluare a documentațiilor depuse de solicitanți și Comisiile de soluționare a contestațiilor se stabilesc prin decizie a președintelui ANPA în termen de 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a prezentului ordin.

Prin acte administrative emise de conducătorul unei instituții publice s-a reglementat procedura de atribuire a contractelor de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ, fiind reglementată atât procedura de evaluare a solicitărilor de atribuire a contractelor cât și procedura de depunere și evaluare a contestațiilor.

În conformitate cu prevederile art. 9 din ordin, a fost emisă Decizia nr. 85/27.03.2017 prin care se reglementează termenul de depunere a contestațiilor, termenul de soluționare a contestațiilor și termenul de transmitere a concluziilor către petenți. Prin actul administrativ care a reglementat etapa de soluționare a contestațiilor s-au stabilit termenele de depunere și de soluționare a contestațiilor și termenul de comunicare a concluziilor către petenți, nefiind stabilit un mod concret în care să se concretizeze activitatea comisiei de soluționare a contestațiilor. Se reține, totuși, că comisia de soluționare a contestațiilor avea obligația să comunice concluziile către petenți, aspect ce s-a și întâmplat prin afișarea pe site-ul ANPA a situației centralizatoare privind privind soluționarea contestațiilor. Acest aspect, reținut și de instanță, s-a și produs prin publicarea pe site-ul ANPA a rezultatelor contestațiilor.

În niciunul dintre actele normative emise de Președintele ANPA pentru reglementarea procedurii de atribuire nu este prevăzută modalitatea efectivă prin care trebuie să se concretizeze activitatea comisiilor de evaluare sau de soluționare a contestațiilor, se prevede doar obligația de comunicare a rezultatului, comunicare ce s-a realizat prin afișarea pe site-ul ANPA, această modalitate de comunicare aplicându-se pentru toți participanții la procedură.

În acest sens, consideră recurenta pârâtă că nu poate fi reținută lipsa egalității de tratament menționată de instanța de fond, în condițiile în care comunicarea rezultatelor procedurii s-a realizat pentru toți participanții la procedura de atribuire în mod unitar.

Mai mult, ca urmare a controlului Direcției Generale de Control, Antifraudă și Inspecții, efectuat în urma sesizării realizate chiar de reclamante, acestea au beneficiat de o reanalizare a contestațiilor, etapă nereglementată de procedura de atribuire sau chiar de Ordinul MADR nr. 60/2017, în condițiile în care celelalte asociații participante nu au beneficiat de această reanalizare. Dacă este să fie vorba de o lipsă a egalității de tratament reținută în sarcina ANPA, este pentru că recurenta a fost obligată în acest sens să aplice o procedură diferită în urma sesizărilor efectuate de reclamante la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală de Control, Antifraudă și Inspecții. Astfel, reclamantele au beneficiat de mai mult față de ce era prevăzut în procedura de atribuire și față de celelalte asociații participante.

Recurenta pârâtă precizează și că, în urma depunerii solicitărilor și a înscrisurilor prevăzute de art. 5 din ordin, nu exista certitudinea ca asociațiilor solicitante li s-ar atribui punctajul maxim sau chiar contractul de utilizare a resurselor acvatice vii, rămânând la aprecierea comisiilor de specialitate constituite prin deciziile președintelui ANPA modul în care se punctează fiecare solicitare în parte și alegerea asociației câștigătoare.

În condițiile în care nu au fost atacate, conform legii, actele administrative de reglementare a procedurii de atribuire, iar procedura s-a desfășurat conform prevederilor acestora, recurenta pârâtă concluzionează în sensul admiterii recursului său, casării sentinței atacate și respingerii acțiunii reclamantelor.

Recurenta A. a invocat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 pct. 6 și 8 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor de casare, recurenta pârâtă susține că hotărârea primei instanțe cuprinde considerente contradictorii.

Astfel, recurenta pârâtă arată că deși instanța fondului argumentează soluția de admitere in parte a acțiunii, invocând încălcarea principiul egalității participanților, aceeași instanță, comparând situația tuturor părților participante la procedura de atribuire, constată ca inclusiv A. a beneficiat de același tratament din partea A.N.P.A.

În egală măsură, este contradictorie abordarea primei instanțe, care, după ce constată că nu se poate determina care sunt argumentele ce au determinat conduita comisiei de soluționare a contestațiilor, fiind imposibilă verificarea modului de aplicare a criteriilor de calificare, totuși dispune anularea actelor emise de ANPA.

Nu în ultimul rând, instanța își motivează soluția și pe considerentul potrivit căruia neregularitățile procedurii sunt dovedite și prin rezultatele controlului intern, or, susține recurenta pârâtă că aceste rezultate denotă contrariul și anume înlătură toate suspiciunile privind încălcarea principiului egalității participanților, astfel că acest control și soluțiile dispuse constituie, în realitate, un contraargument la raționamentul instanței.

Totodată, recurenta pârâtă arată că aceeași procedură de atribuire a făcut și obiectul unei anchete penale privind săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, fiind dispusă soluția clasării în dosarul penal nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighișoara.

În final, recurenta pârâtă arată că a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată în solidar cu ANPA deși culpa reținută de instanța de fond nu revine asociației, aceasta având calitatea de participant la procedură și nu pe cea de emitent al actului.

1.4. Apărări formulate în cauză

Prin întâmpinare, reclamantele intimate au invocat excepția nulității recursurilor declarate în cauză, apreciind că motivele invocate de cele două recurente în calea de atac exercitată nu se circumscriu ipotezelor prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., devenind astfel incidentă sancțiunea prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Cu privire la conformitatea recursului de față cu rigorile impuse de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., Înalta Curte pornește de la faptul că recursul reprezintă o cale de atac extraordinară, de reformare ce nu are un caracter devolutiv.

Așa cum se precizează explicit la art. 483 alin. (3) C. proc. civ., recursul urmărește să supună instanței competente examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Având în vedere acest deziderat, legiuitorul a prevăzut că reprezintă motive de nelegalitate, ce pot fi antamate în calea de atac a recursului, numai cele ce pot fi încadrate în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

Din această perspectivă, Înalta Curte constată că deși recurenta pârâtă ANPA a invocat, formal, două motive de casare respectiv cele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., cererea de exercitare a căii de atac nu cuprinde nicio dezvoltare a argumentelor de natură a reliefa incidența dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Cu toate acestea, sancțiunea nulității recursului nu poate opera în condițiile în care recurenta pârâtă a formulat critici ce pot fi circumscrise ipotezei prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Cât privește recursul pârâtei A., Înalta Curte constată că dezvoltarea criticilor recurentei pârâte conduce la încadrarea acestora în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., nefiind incidentă nici în cazul acestui recurs sancțiunea nulității, prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Soluționând recursul declarat de recurenta pârâtă A.N.P.A., Înalta Curte constată că este nefondat, nefiind demonstrată nelegalitatea sentinței civile atacate prin raportare la prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Pentru a decide astfel, Înalta Curte constată că singura critică de legalitate a pârâtei vizează faptul că în mod greșit a anulat instanța fondului procedura de atribuire analizată, cât timp o atare procedură a fost desfășurată conform actelor administrative emise de președintele ANPA în scopul desfășurării unor atare proceduri.

În esență, pornind de la considerentul decizoriu al instanței fondului, acela potrivit căruia soluția adoptată de comisia de soluționare a contestațiilor materializată în "Situația privind soluționarea contestațiilor depuse după sesiunea I septembrie 2017 referitoare la utilizarea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale în scop recreativ", respectiv cu privire la contestațiile formulate de părți, pozițiile 20, 21, 31, este nelegală, nefiind indicate motivele pentru care autoritatea publică a procedat astfel, recurenta pârâtă ANPA a susținut că actele administrative prin care a fost elaborată procedura de atribuire nu prevăd cele semnalate de instanța fondului, astfel că în mod greșit a fost admisă acțiunea reclamantelor.

Contrar celor afirmate de recurenta pârâtă ANPA, instanța de recurs subliniază faptul că obligația de motivare a actului administrativ reprezintă o cerință inerentă legalității acestuia, și presupune, în toate cazurile, prezentarea elementelor de fapt care să permită, pe de o parte, destinatarilor să cunoască și să evalueze temeiurile deciziei, iar pe de altă parte, să facă posibilă exercitarea controlului de legalitate.

În cauza dedusă judecății, prima instanță reține că intimatele reclamante și recurenta pârâtă A. au participat la procedura de atribuire a dreptului de pescuit recreativ în habitatele piscicole naturale din România, procedură reglementată de Ordinul 60/2017.

Din conținutul Ordinului menționat rezultă că legiuitorul a urmărit prioritar atribuirea dreptului de pescuit recreativ cu respectarea principiilor publicității și egalității între solicitanți (art. 12).

Printr-o serie de decizii A.N.P.A. s-au reglementat perioadele pentru depunerea solicitărilor (Decizia 83/27.03.2017), modalitatea de depunere a contestațiilor privind evaluarea documentațiilor de atribuire a contractelor de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ și soluționarea acestora (Decizia 85/27.03.2017).

Deși prevederile acestor decizii sunt relativ sumare, respectiv nu se regăsește elaborat un regulament pentru întreaga procedură sau pentru fiecare dintre aceste etape, instanța fondului reține că modul de soluționare a contestațiilor, în special concluziile comisiei de soluționare a contestațiilor trebuia a fi aduse la cunoștința solicitanților, în termen de 10 zile lucrătoare (fără a fi clar de la ce moment curge acest termen).

Reclamantele au susținut, aspect neinfirmat de pârâtă că asupra contestațiilor lor nu au primit nici un răspuns.

Singurele relații au fost obținute de pe pagina de internet a A.N.P.A. (http://www.x.ro/category/s3-anpa/c3-recreativ), unde se și regăsesc deciziile mai sus menționate împreună cu "Situația privind soluționarea contestațiilor depuse după sesiunea I septembrie 2017 referitoare la utilizarea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale în scop recreativ" .

Cu privire la această situație, instanța fondului a observat că ea conține rezultatul soluționării contestațiilor depuse, fără nici o mențiune la observații în cazul reclamantelor, fără a fi însoțită de concluziile obligatorii conform deciziei mai sus amintite și care au condus la adoptarea soluției de respingere a acestora.

Totodată, judecătorul fondului arată că din această situație, publicată pe pagina de internet, rezultă și faptul că în privința pârâtei A. apare mențiunea admiterii contestației "grila de evaluare a fost modificată la 88 puncte". Nici o referire la criteriile care au fost reevaluate și pentru care au fost atribuite suplimentar puncte acestei părți, contrar Deciziei nr. 85/2017 art. 3, emisă în aplicarea art. 9 al Ordinului nr. 60/2017.

Deși după evaluare, instituția responsabilă de procedura de atribuire a publicat situația punctajului rezultat, utilizând grila prevăzută de anexa a 4-a Ordinului, care permitea cel puțin verificarea punctajului după criteriile oferite de lege, se observă că după soluționarea contestațiilor, nu numai că această grilă nu mai este utilizată pentru a permite verificarea modului de suplimentare a punctajului acordat competitorilor, dar așa cum am reținut nici nu conține concluziile comisiei de soluționare a contestațiilor, obligatorii potrivit deciziei mai sus amintite.

Indiferent de forma pe care ar fi adopta-o comisia, publicare în tabel, publicarea distinctă, se impunea prezentarea și mai ales comunicarea rațiunilor pentru care punctajul unui competitor a suferit suplimentare, mai ales că această suplimentare produce efecte în privința atribuirii contractului, obiect al procedurii.

Astfel cum rezultă din cele mai sus expuse, recurenta pârâtă A.N.P.A a criticat legalitatea sentinței civile nr. 159/05.11.2018 din perspectiva faptului că niciunul din actele normative emise de președintele A.N.P.A. nu prevede modalitatea efectivă prin care trebuie să se concretizeze activitatea comisiilor de evaluare sau de soluționare a contestațiilor ci doar obligația de comunicare a rezultatului, comunicare ce s-a și realizat, de altfel, prin afișare pe pagina de internet a instituției, neputând fi reținută, astfel, încălcarea principiului egalității de tratament.

Argumentele recurentei pârâte nu sunt de natură a reliefa nelegalitatea sentinței recurate, cât timp nu combat în niciun mod justețea sancțiunii anulării actului administrativ pentru lipsa motivării acestuia.

Este de observat faptul că instanța fondului subliniază lipsa motivării actului administrativ atât din perspectiva omisiunii autorității publice de a reliefa concluziile pe marginea îndeplinirii criteriilor de evaluare vizând planurile de management depuse de reclamante, dotările tehnice proprii și personalul propriu pentru controlul/paza obiectivelor aferente zonei/zonelor de pescuit recreativ solicitate dar și a omisiunii motivării punctajelor suplimentar acordate, astfel că o atare omisiune încalcă, în primul rând, exigența de legalitate privind motivarea actului administrativ dar pune sub semnul îndoielii și respectarea principiului egalității de tratament, inerent procedurilor de atribuire caracterizate prin competitivitate, întrucât nemotivarea rezultatului procedurii lasă loc arbitrariului și nu permite, așa cum a subliniat și prima instanță, verificarea algoritmului de evaluare a ofertelor depuse.

Nu în ultimul rând, se impune a fi înlăturată și argumentația recurentei pârâte, potrivit căreia procedura prevăzută de Ordinul MADR nr. 60/2017 ar prezenta un pronunțat caracter de oportunitate, fiind de sesizat faptul că judecătorul fondului nu a sancționat procedura de atribuire analizată din această perspectivă iar, pe de altă parte, oportunitatea la care se referă recurenta pârâtă nu poate fi sinonimă exercitării unui drept de apreciere discreționar în privința acordării accesului la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului recreativ în habitatele piscicole naturale, în condițiile în care acordarea acestui drept se realizează în urma unei proceduri de atribuire bazate pe principiul competitivității, evaluarea cererilor de acces urmând a fi realizată după criterii punctuale, expres prevăzute de ordinul în discuție.

Față de aceste considerente, recursul declarat de pârâta A.N.P.A apare ca fiind nefondat, urmând a fi respins în consecință.

Referitor la recursul declarat de pârâta A., Înalta Curte constată că o primă critică la adresa legalității hotărârii instanței fondului vizează caracterul contradictoriu al considerentelor.

Astfel cum rezultă din cele mai sus expuse, recurenta pârâtă A. susține că deși instanța fondului a reținut că toate părțile implicate în procedura de atribuire au beneficiat de același tratament, concluzionează, în sensul încălcării acestui principiu, fără a arăta în ce mod a fost tratată preferențial A..

De asemenea, recurenta pârâtă A. arată că deși chiar instanța fondului a concluzionat că nu deține suficiente elemente pentru a analiza modalitatea de aplicare a criteriilor de evaluare, a procedat, totuși, la anularea actelor emise de ANPA.

Înalta Curte reiterează considerentele expuse cu prilejul dezlegării recursului formulat de A.N.P.A. și din cuprinsul cărora rezultă faptul că nemotivarea rezultatului unei proceduri caracterizate de competitivitate naște în mod rezonabil suspiciunea unui tratament preferențial acordat ofertantului câștigător.

De aceea, faptul că nici în privința ofertei declarate câștigătoare a procedurii nu a fost respectată exigența motivării punctajului acordat nu poate constitui un argument pentru a reliefa respectarea principiului egalității de tratament.

Apoi, considerentele instanței fondului, potrivit cărora nu poate verifica în ce măsură punctajele acordate competitorilor corespund soluțiilor propuse prin ofertele acestora nu intră în coliziune cu soluția de admitere parțială a acțiunii și de anulare a actelor contestate ci, dimpotrivă, justifică o atare soluție. Aceste considerente vin în continuarea constatării motivării soluției dispuse atât de comisia de evaluare și cea de soluționare a contestațiilor, judecătorul fondului concluzionând, în mod întemeiat, în opinia instanței de control judiciar, că singura soluție la îndemâna instanței de contencios administrativ aflate în prezența unui act administrativ nemotivat este aceea a anulării sale.

De aceea, instanța fondului a arătat că, în pofida plenitudinii de competență, nu poate face aprecieri cu privire la preemțiunea uneia din ofertele aflate în concurs, cât timp actele administrative prin care au fost evaluate aceste oferte sunt nemotivate iar, subsecvent anulării acestora, revine autorității publice obligația de a proceda ea înseși la o reanalizare a ofertelor.

În fine, la adăpost de critică este și soluția de obligare a recurentei pârâte A. la plata cheltuielilor de judecată, această pârâtă aflându-se în ipoteza prevăzută e art. 453 alin. (1) C. proc. civ. respectiv parte care a pierdut procesul.

Este lipsită de relevanță, din perspectiva dispozițiilor art. 453 C. proc. civ., împrejurarea că nu recurenta pârâtă A. a emis unul din actele contestate în cauză(contractul anulat fiind asumat, totuși, de pârâtă) fiind suficient, în accepțiunea acestui text de lege, a se dovedi împrejurarea că partea obligată la plata cheltuielilor de judecată se află în ipoteza legală, aceea a căderii în pretenții.

Față de aceste considerente, constatând că nu este demonstrată incidența vreunui motiv de casare, din cele prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca nefondate recursurile de față.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursurilor.

Respinge recursurile formulate de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură și de A. împotriva sentinței nr. 159 din 5 noiembrie 2018 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 februarie 2021.