ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1026/2021

Ședința publică din data de 18 februarie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinți la data de 01 februarie 2018, sub nr. x/2018, contestatoarea Comuna Ponoarele, în contradictoriu cu intimații Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova - Serviciul de Inspecție Economico - Financiară Compartiment Mehedinți și Ministerul Finanțelor Publice - Serviciul de Soluționare a Plângerilor Prealabile și Contestațiilor, a solicitat anularea Procesului-verbal de inspecție nr. CRR_AIF nr. 1230/19.04.2017, emis de Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova - Serviciul de Inspecție Economico - Financiară Compartiment Mehedinți și a Deciziei nr. 8/C/20.07.2017, emisă de către Ministerul Finanțelor Publice - Serviciul de soluționare a plângerilor prealabile și contestațiilor.

Prin sentința civilă nr. 292 din data de 20 aprilie 2018, Tribunalul Mehedinți a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, dosarul fiind înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr. x/2018.

Prin sentința civilă nr. 372 din 04 iulie 2018, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal a respins contestația formulată de reclamanta Comuna Ponoarele, în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova - Serviciul de Inspecție Economico - Financiară Compartiment Mehedinți și Ministerul Finanțelor Publice - Serviciul de Soluționare a Plângerilor Prealabile și Contestațiilor.

Împotriva sentinței civile nr. 372 din 04 iulie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta Primăria Comunei Ponoarele, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și, rejudecând cauza, admiterea cererii de chemare în judecată.

Recurenta-reclamantă a învederat că, în cauză, sunt aplicabile dispozițiile art. 10 și ale art. 11 din Legea nr. 554/2004, astfel cum se menționează și la art. 3 din Decizia nr. 8/C/20.07.2017, emisă de către Ministerul Finanțelor Publice - Serviciul de soluționare a plângerilor prealabile și contestațiilor.

Având în vedere că decizia contestată i-a fost comunicată la data de 11 august 2017, apreciază că cererea de chemare în judecată a fost formulată în termen.

4.1. Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 18 octombrie 2018, intimatul-pârât Ministerul Finanțelor Publice - Serviciul de Soluționare a Plângerilor Prealabile și Contestațiilor a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, învederând că cererea de chemare în judecată a fost formulată cu depășirea termenului imperativ de 6 luni prevăzut de dispozițiile art. 11 din Legea nr. 554/2004.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanta Primăria Comunei Ponoarele este nefondat, reținând următoarele considerente:

Prin sentința recurată, prima instanță a respins, ca tardiv formulată, contestația promovată de reclamantă împotriva Deciziei nr. 8/C/20.07.2017, emisă de către Ministerul Finanțelor Publice - Biroul de soluționare a plângerilor prealabile și contestațiilor.

Înalta Curte constată că Decizia nr. 8/C/20.07.2017 a fost comunicată reclamantei, prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, la data de 25 iulie 2017, astfel că susținerea recurentei-reclamante potrivit căreia decizia privind soluționarea contestației i-ar fi fost comunicată la data de 11 august 2017 este nefondată. Faptul că recurenta a înregistrat adresa nr. x/20.07.2017, emisă de Ministerul Finanțelor Publice - Serviciul de soluționare a plângerilor prealabile și a contestațiilor, prin care s-a comunicat decizia contestată, abia la data de 11 august 2017, nu are nicio relevanță în cauză, atât timp cât există dovada că aceasta i-a fost comunicată la data de 25 iulie 2017.

Având în vedere că reclamanta a înaintat prin serviciul poștal contestația la data de 31 ianuarie 2018, Înalta Curte constată că aceasta a fost introdusă cu nerespectarea termenului legal, din perspectiva ambelor dispoziții legale considerate a fi incidente în cauză, respectiv prevederile art. 22 alin. (8) din O.G. nr. 119/1999, reținute de către instanța de fond în motivarea soluției criticate și dispozițiile art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004, apreciate a fi aplicabile în speță, în opinia intimatului-pârât Ministerul Finanțelor Publice - Serviciul de Soluționare a Plângerilor Prealabile și Contestațiilor.

În concluzie, se reține că acțiunea reclamantei a fost tardiv formulată, Înalta Curte constatând că hotărârea instanței de fond care a sancționat această conduită este dată cu interpretarea și aplicarea corectă a normelor de drept material aplicabile.

Pentru considerentele expuse, nefiind identificat motivul de casare a sentinței prin prisma prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta Primăria Comunei Ponoarele împotriva sentinței civile nr. 372 din 04 iulie 2018 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 februarie 2021.