ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 17 iunie 2021

Asupra conflictului de competență;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 48 din data de 15 aprilie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2021, a dispus calificarea cererii formulate de contestatorul condamnat A. drept contestație la executare formulată în temeiul art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.

A admis în consecință excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Ploiești și a declinat competența de soluționare a contestației la executare formulate de contestatorul condamnat A. în temeiul art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. împotriva sentinței penale nr. 13F/23.01.2020, pronunțate de Curtea de Apel Galați, definitivă prin decizia penală nr. 253/A/28.09.2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în favoarea Curții de Apel Galați.

Pentru a se pronunța astfel, în esență, s-a reținut că prin cererea înregistrată la data de 17 martie 2021 pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, petentul A. a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună înlăturarea unui rest de 421 de zile din pedeapsa pe care o are de executat. În motivarea cererii sale, petentul a arătat că a fost condamnat la o pedeapsă de 6 ani și 10 luni la care s-au adăugat un număr de 421 de zile, reprezentând rest de pedeapsă, însă aceste 421 de zile provin dintr-o pedeapsă aplicată de autoritățile judiciare din Franța, reprezentând un an de zile și aproximativ 60 de zile de la liberare condiționată, hotărâre recunoscută de Curtea de Apel Ploiești. Ulterior recunoașterii soluției pronunțate de autoritățile franceze, au fost descontopite pedepsele și ca urmare a contopirii a rezultat o pedeapsă de 5 ani, pedeapsă pe care a executat-o, rămânând un rest de pedeapsă, ca urmare a liberării condiționate. Petentul a arătat că nu are cum să mai rămână de adăugat acest rest de pedeapsă de 421 de zile.

Conform celor susținute de petent, în Franța a fost condamnat pentru o faptă săvârșită în anul 2005 și a executat pedeapsa în perioada 2006-2008.

Față de situația de fapt învederată de petentul condamnat, la termenul de judecată din 15 aprilie 2021, instanța a pus în dezbatere stabilirea temeiului de drept pe care este întemeiată contestația la executare, reținând că cererea este de fapt o nelămurire cu privire la hotărârea care se execută, aspect care justifică dezbateri sub aspectul competenței materiale a instanței sesizate cu judecarea prezentei cereri.

Verificând actele și lucrările cauzei prin raportare la excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Ploiești, instanța a reținut că petentul A. a fost condamnat prin sentința nr. 236 din 28 februarie 2011 pronunțată de Curtea de Apel din Chambery-Tribunalul de Mare Instanță din Albertville, definitivă la data de 22 februarie 2015 (recunoscută prin sentința penală nr. 9 C. civ./04.05.2016 a Curții de Apel Ploiești, definitivă prin neapelare la data de 18.05.2016).

Ulterior transferării sale în România, petentul contestator a formulat o cerere de contopire a pedepselor aplicate pentru infracțiuni concurente, iar prin sentința penală nr. 1140 pronunțată de Judecătoria Ploiești la data 11 mai 2018, au fost contopite pedepsele de 5 ani închisoare, 3 ani închisoare, 200 RON amendă penală, 1 an închisoare, 1260 zile închisoare și 365 zile închisoare, petentul A. urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.

Prin aceeași sentință a Judecătoriei Ploiești a fost constată ca executată pedeapsa de 365 zile închisoare aplicată prin sentința nr. 236 din 28 februarie 2011 pronunțată de Curtea de Apel din Chambery-Tribunalul de Mare Instanță din Albertville, definitivă la data de 22 februarie 2015 (recunoscută prin sentința penală nr. 9 C. civ./04.05.2016 a Curții de Apel Ploiești, definitivă prin neapelare la data de 18.05.2016).

În temeiul art. 36 alin. (3) și art. 88 din C. pen. anterior, cu aplicarea art. 6 din C. pen., a fost dedusă din durata pedepsei rezultante perioada reținerii, arestării preventive și perioada efectiv executată de la 22.07.2011 până la 06.02.2012 inclusiv, de la 05.05.2012 până la 04.05.2013 inclusiv, de la 03.07.2013 până la 02.10.2013 inclusiv și de la 02.10.2013 la 19.10.2016 inclusiv.

În temeiul art. 61 din C. pen. anterior, cu aplicarea art. 6 din C. pen., a fost menținut beneficiul liberării condiționate acordat petentului A. prin sentința penală nr. 2337/13.10.2016 a Judecătoriei Ploiești, definitivă prin necontestare la data de 19.10.2016.

Prin sentința penală nr. 13 pronunțată de Curtea de Apel Galați la data de 23.01.2021, s-au dispus următoarele măsuri:

"Condamnă pe inculpatul A. la o pedeapsă de 3 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a),b) din C. pen. pe o perioadă de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de "constituire a unui grup infracțional organizat" prev. de art. 367 alin. (1), (2) din C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) din C. pen.

Aplică inculpatului A. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a),b) din C. pen.

Condamnă pe inculpatul A. la o pedeapsă de 5 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a),b) din C. pen. pe o perioadă de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de "contrabandă" prev. de art. 270 alin. (3) rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen., art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) din C. pen.

Aplică inculpatului A. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. art. 66 alin. (1) lit. a),b) din C. pen.

Condamnă pe inculpatul A. la o pedeapsă de 5 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. art. 66 alin. (1) lit. a),b) din C. pen. pe o perioadă de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de "contrabandă" prev. de art. 270 (3) rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 41 (1), art. 43 (1) din C. pen.

Aplică inculpatului A., pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. art. 66 alin. (1) lit. a),b) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. în ref. la art. 16 alin. (1) lit. b), teza I din C. proc. pen., achită pe inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunii de "desfășurare, fără autorizare, a activităților specifice culegerii de informații" prev. de art. 26 alin. (1) din Legea nr. 51/1991, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen.

Descontopește pedeapsa rezultantă de 6 luni și 289 zile închisoare stabilită în sarcina inculpatului A., prin sentința penală nr. 629/16.04.2019 a Judecătoriei Galați, definitivă prin neapelare la 03.05.2019, în pedepsele componente:

- 6 luni închisoare aplicată inculpatului A. prin sentința penală nr. 1099/07.05.2018 a Judecătoriei Ploiești, definitivă prin decizia penală nr. 733/04.07.2018 a Curții de Apel Ploiești (pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 32 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1), lit. b) și d) din C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) din C. pen. (faptă din 15.07.2017);

- restul de pedeapsă rămas neexecutat de 289 zile închisoare din pedeapsa de 5 ani închisoare stabilită prin sentința penală nr. 2337/13.10.2016 a Judecătoriei Ploiești.

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. contopește pedepsele aplicate inculpatului A. în prezenta cauză, cu pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată aceluiași inculpat prin sentința penală nr. 1099/2018 a Judecătoriei Ploiești și aplică inculpatului A. pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare, sporită la 7 ani și 10 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen. aplică inculpatului A. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a),b) din C. pen. pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen. aplică inculpatului A. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a),b) din C. pen.

Menține revocarea liberării condiționate dispusă prin sentința penală nr. 1099/2018 a Judecătoriei Ploiești, respectiv executarea restului de 289 zile închisoare, astfel cum a fost stabilit prin sentința penală nr. 629/2019 a Judecătoriei Galați.

În baza art. 104 alin. (2) din C. pen. în ref. la art. 43 alin. (1) C. pen. dispune executarea alăturată a restului de 289 zile închisoare menționat anterior și a pedepsei rezultante de 7 ani și 10 luni închisoare din prezenta cauză, în total, o pedeapsă de 7 ani, 10 luni și 289 zile închisoare, în regim de detenție, pentru inculpatul A.."

După rămânerea definitivă a soluției pronunțate de Curtea de Apel Galați, petentul condamnat A. încarcerat la Penitenciarul Mărgineni a solicitat pe calea contestației la executare reducerea pedepsei aplicate, învederând că în conținutul pedepsei în executarea căreia se află, s-au adăugat un număr de 421 de zile, reprezentând rest de pedeapsă, însă aceste 421 de zile provin dintr-o pedeapsă aplicată de autoritățile judiciare din Franța cu privire la care s-a reținut executarea, astfel că pedeapsa care i-a fost aplicată nu ar putea conține și această perioadă.

În esență, petentul condamnat a susținut că instanța de executare a calculat inclusiv pedeapsa aplicată de autoritățile franceze, în condițiile în care această pedeapsă a fost recunoscută și executată anterior, nefiind invocată o împrejurare intervenită ulterior sentinței în executarea căreia se află.

În ipoteza în care prin contestația la executare se invocă o nelămurire cu privire la conținutul hotărârii ce se execută sau o împiedicare la executare [art. 598 alin. (1) lit. c) din noul Cod de procedură penală], competența soluționării aparține numai instanței care a pronunțat hotărârea ce se execută, în speță Curții de Apel Galați.

Prin sentința penală nr. 73/F din data de 25 mai 2021, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2021, a fost declinată competența de soluționare a contestației la executare privind sentința penală nr. 13/F din 23.01.2020 a Curții de Apel Galați, formulată de contestatorul condamnat A. , bazată pe disp. art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., în favoarea Curții de Apel Ploiești.

A fost constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în vederea soluționării acestuia.

Pentru a se pronunța astfel, în esență, s-a reținut că prin această contestație la executare privind sentința penală nr. 13/F/23.01.2020 a Curții de Apel Galați, contestatorul - condamnat A. a arătat că la pedeapsa de 6 ani și 10 luni închisoare i s-a adăugat un rest de pedeapsă de 421 zile închisoare dintr-o pedeapsă anterioară de 5 ani închisoare, însă Curtea de Apel Ploiești i-a recunoscut două pedepse aplicate de autoritățile judiciare din Franța și Austria.

Prin sentința penală nr. 48/15.04.2021 a Curții de Apel Ploiești, s-a recalificat cererea contestatorului-condamnat ca fiind contestație la executare formulată în temeiul art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., fiind declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați.

Examinând actele și lucrările dosarului instanța a constatat următoarele:

Prin sentința penală nr. 13/F/23.01.2020 a Curții de Apel Galați, modificată și definitivă prin decizia penală nr. 253/A/28.09.2020 a Î.C.C.J., secția penală a fost aplicată contestatorului condamnat o pedeapsă principală rezultantă de 6 ani, 10 luni și 289 zile închisoare (dosar nr. x/2019).

Prin sentința penală nr. 1140/11.05.2018 a Judecătoriei Ploiești s-a realizat o contopire a pedepselor, contestatorului - condamnat, fiindu-i aplicată o pedeapsă principală rezultantă de 5 ani închisoare, cu constatarea că este executată pedeapsa de 365 zile închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr. 236/28.02.2011 a Curții de Apel Chambery - Tribunalul de Mare Instanță din Altberville (recunoscută prins sentința penală nr. 9 C. civ./04.05.2016 a Curții de Apel Ploiești, definitivă prin neapelare la 18.05.2016).

În mod practic, contestatorul-condamnat A. dorește o nouă soluționare a antecedentelor sale penale, astfel încât să aibă loc o reducere a pedepsei din sentința penală nr. 13/F/23.01.2020 a Curții de Apel Galați pe care o execută în prezent.

Conform art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare.

Potrivit art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.

Motivul invocat de contestatorul - condamnat nu se referă la o nelămurire cu privire la sentința penală nr. 13/F/2020 a Curții de Apel Galați sau la vreo împiedicare la executare, hotărârea menționată parcurgând calea de atac a apelului și căpătând autoritate de lucru judecat cu privire la situația juridică a acestuia, ci la o nouă analizare a antecedentelor sale penale care să conducă la o micșorare a pedepsei.

În acest context, sub aspect formal, s-a apreciat că este incident cazul de contestație la executare prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen. (deducerea unor perioade considerate ca executate, inclusiv printr-o nouă contopire a pedepselor au la bază temeiul menționat și nu disp. art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.).

Contestatorul - condamnat se află în Penitenciarul Mărgineni, astfel încât, conform art. 598 alin. (2) în ref.la art. 597 alin. (6) din C. proc. pen., competenta de soluționare a prezentei contestații la executare revine instanței în a cărei circumscripție se află locul de deținere, respectiv Curtea de Apel Ploiești.

Prin urmare, ținând cont de disp. art. 50 din C. proc. pen., Curtea de Apel Galați a declinat competenta de soluționare a acestei contestații la executare în favoarea Curții de Apel Ploiești.

Conform art. 51 alin. (1) și (2) din C. proc. pen. când două instanțe își declină competența reciproc, conflictul negativ de competență se soluționează de instanța ierarhic superioară comună, care va fi sesizată de instanța care și-a declinat cea din urmă competența.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală la data de 07.06.2021, fiind stabilit termen pentru soluționare la data de 17.06.2021.

Înalta Curte analizând conflictul negativ de competență ivit între, Curtea de Apel Galați și Curtea de Apel Ploiești, cu privire la competența de soluționare a cauzei privind pe condamnatul A., constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Curtea de Apel Galați, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte reține că prin cererea înregistrată la data de 17 martie 2021 pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, petentul A. a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună înlăturarea unui rest de 421 de zile din pedeapsa pe care o are de executat. În motivarea cererii sale, petentul a arătat că a fost condamnat la o pedeapsă de 6 ani și 10 luni la care s-au adăugat un număr de 421 de zile, reprezentând rest de pedeapsă, însă aceste 421 de zile provin dintr-o pedeapsă aplicată de autoritățile judiciare din Franța, reprezentând un an de zile și aproximativ 60 de zile de la liberare condiționată, hotărâre recunoscută de Curtea de Apel Ploiești. Ulterior recunoașterii soluției pronunțate de autoritățile franceze, au fost descontopite pedepsele și ca urmare a contopirii a rezultat o pedeapsă de 5 ani, pedeapsă pe care a executat-o, rămânând un rest de pedeapsă ca urmare a liberării condiționate. Petentul a arătat că nu are cum să mai rămână de adăugat acest rest de pedeapsă de 421 de zile.

Conform celor susținute de petent, în Franța a fost condamnat pentru o faptă săvârșită în anul 2005 și a executat pedeapsa în perioada 2006-2008.

Or, față de situația de fapt învederată de petentul condamnat, la termenul de judecată din 15 aprilie 2021 de la Curtea de Apel Ploiești, instanța a pus în dezbatere stabilirea temeiului de drept pe care este întemeiată contestația la executare, reținând că cererea este de fapt o nelămurire cu privire la hotărârea care se execută, aspect care justifică dezbateri sub aspectul competenței materiale a instanței sesizate cu judecarea prezentei cereri.

Verificând actele și lucrările cauzei prin raportare la excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Ploiești, se reține că petentul A. a fost condamnat prin sentința nr. 236 din 28 februarie 2011 pronunțată de Curtea de Apel din Chambery-Tribunalul de Mare Instanță din Albertville, definitivă la data de 22 februarie 2015 (recunoscută prin sentința penală nr. 9 C. civ./04.05.2016 a Curții de Apel Ploiești, definitivă prin neapelare la data de 18.05.2016).

Ulterior transferării sale în România, petentul contestator a formulat o cerere de contopire a pedepselor aplicate pentru infracțiuni concurente, iar prin sentința penală nr. 1140 pronunțată de Judecătoria Ploiești la data 11 mai 2018, au fost contopite pedepsele de 5 ani închisoare, 3 ani închisoare, 200 RON amendă penală, 1 an închisoare, 1260 zile închisoare și 365 zile închisoare, petentul A., urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.

Prin aceeași sentință a Judecătoriei Ploiești a fost constatată ca executată pedeapsa de 365 zile închisoare aplicată prin sentința nr. 236 din 28 februarie 2011 pronunțată de Curtea de Apel din Chambery-Tribunalul de Mare Instanță din Albertville, definitivă la data de 22 februarie 2015 (recunoscută prin sentința penală nr. 9 C. civ./04.05.2016 a Curții de Apel Ploiești, definitivă prin neapelare la data de 18.05.2016).

În temeiul art. 36 alin. (3) și art. 88 din C. pen. anterior, cu aplicarea art. 6 din C. pen., a fost dedusă din durata pedepsei rezultante perioada reținerii, arestării preventive și perioada efectiv executată de la 22.07.2011 până la 06.02.2012 inclusiv, de la 05.05.2012 până la 04.05.2013 inclusiv, de la 03.07.2013 până la 02.10.2013 inclusiv și de la 02.10.2013 la 19.10.2016 inclusiv.

În temeiul art. 61 din C. pen. anterior, cu aplicarea art. 6 din C. pen., a fost menținut beneficiul liberării condiționate acordat petentului A. prin sentința penală nr. 2337/13.10.2016 a Judecătoriei Ploiești, definitivă prin necontestare la data de 19.10.2016.

Prin sentința penală nr. 13 pronunțată de Curtea de Apel Galați la data de 23.01.2021, s-au dispus următoarele măsuri:

"Condamnă pe inculpatul A. la o pedeapsă de 3 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a),b) din C. pen. pe o perioadă de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de "constituire a unui grup infracțional organizat" prev. de art. 367 alin. (1), (2) din C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) din C. pen.

Aplică inculpatului A. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a),b) din C. pen.

Condamnă pe inculpatul A. la o pedeapsă de 5 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a),b) din C. pen. pe o perioadă de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de "contrabandă" prev. de art. 270 alin. (3) rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen., art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) din C. pen.

Aplică inculpatului A. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. art. 66 alin. (1) lit. a),b) din C. pen.

Condamnă pe inculpatul A. la o pedeapsă de 5 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. art. 66 alin. (1) lit. a),b) din C. pen. pe o perioadă de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de "contrabandă" prev. de art. 270 (3) rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 41 (1), art. 43 (1) din C. pen.

Aplică inculpatului A. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. art. 66 alin. (1) lit. a),b) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. în ref. la art. 16 alin. (1) lit. b), teza I din C. proc. pen., achită pe inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunii de "desfășurare, fără autorizare, a activităților specifice culegerii de informații" prev. de art. 26 alin. (1) din Legea nr. 51/1991, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen.

Descontopește pedeapsa rezultantă de 6 luni și 289 zile închisoare stabilită în sarcina inculpatului A. prin sentința penală nr. 629/16.04.2019 a Judecătoriei Galați, definitivă prin neapelare la 03.05.2019, în pedepsele componente:

- 6 luni închisoare aplicată inculpatului A. prin sentința penală nr. 1099/07.05.2018 a Judecătoriei Ploiești, definitivă prin decizia penală nr. 733/04.07.2018 a Curții de Apel Ploiești (pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 32 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1), lit. b) și d) din C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) din C. pen. (faptă din 15.07.2017);

- restul de pedeapsă rămas neexecutat de 289 zile închisoare din pedeapsa de 5 ani închisoare stabilită prin sentința penală nr. 2337/13.10.2016 a Judecătoriei Ploiești.

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. contopește pedepsele aplicate inculpatului A. în prezenta cauză, cu pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată aceluiași inculpat prin sentința penală nr. 1099/2018 a Judecătoriei Ploiești și aplică inculpatului A. pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare, sporită la 7 ani și 10 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen. aplică inculpatului A. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a),b) din C. pen. pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen. aplică inculpatului A. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a),b) din C. pen.

Menține revocarea liberării condiționate dispusă prin sentința penală nr. 1099/2018 a Judecătoriei Ploiești, respectiv executarea restului de 289 zile închisoare, astfel cum a fost stabilit prin sentința penală nr. 629/2019 a Judecătoriei Galați.

În baza art. 104 alin. (2) din C. pen. în ref. la art. 43 alin. (1) din C. pen. dispune executarea alăturată a restului de 289 zile închisoare menționat anterior și a pedepsei rezultante de 7 ani și 10 luni închisoare din prezenta cauză, în total, o pedeapsă de 7 ani, 10 luni și 289 zile închisoare, în regim de detenție, pentru inculpatul A.."

După rămânerea definitivă a soluției pronunțate de Curtea de Apel Galați, petentul condamnat A. încarcerat la Penitenciarul Mărgineni a solicitat pe calea contestației la executare reducerea pedepsei aplicate, învederând că în conținutul pedepsei în executarea căreia se află, s-au adăugat un număr de 421 de zile, reprezentând rest de pedeapsă, însă aceste 421 de zile provin dintr-o pedeapsă aplicată de autoritățile judiciare din Franța cu privire la care s-a reținut executarea, astfel că pedeapsa care i-a fost aplicată nu ar putea conține și această perioadă.

În esență, petentul condamnat a susținut că instanța de executare a calculat inclusiv pedeapsa aplicată de autoritățile franceze, în condițiile în care această pedeapsă a fost recunoscută și executată anterior, nefiind invocată o împrejurare intervenită ulterior sentinței în executarea căreia se află.

Practic, nelămurirea invocată vizează limitele în care hotărârea se execută, iar nu valabilitatea acesteia în privința textelor de lege și a principiilor aplicate. În acest sens, caracterul pretins echivoc al dispozitivului hotărârii sau lipsa acestuia de precizie, ar putea legitima formularea unei contestații la executare în baza dispozițiilor art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. (de exemplu, existența nelămuririi în privința perioadei privării de libertate din cursul procesului penal, ce trebuie dedusă).

Mai mult decât atât, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a exprimat în sensul că deducerea greșită a arestării preventive, în sensul că prin hotărârea de condamnare pronunțată de prima instanță,a fost dedusă o perioadă de timp mai mare decât cea a arestării preventive efective, atrage incidența cazului de contestație la executare prevăzut în art. 461 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală din 1968 [acest caz de contestație la executare fiind similar cu cel prevăzut în art. 598 alin. (1) lit. c) din noul Cod de procedură penală], pe calea contestației la executare putând fi rezolvate aspecte legate de punerea în executare a unei hotărâri, cum este cel referitor la deducerea greșită a arestării preventive, fără a se repune în discuție probleme de fond rezolvate cu autoritate de lucru judecat (Î.C.C.J., secția penală, decizia nr. 167/2006, www.x.ro.)

Așadar, având în vedere că prin contestația la executare se invocă o nelămurire cu privire la conținutul hotărârii ce se execută sau o împiedicare la executare [art. 598 alin. (1) lit. c) din noul Cod de procedură penală], competența soluționării aparține numai instanței care a pronunțat hotărârea ce se execută, în speță Curții de Apel Galați.

Pentru aceste considerente, în baza art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul A. în favoarea Curții de Apel Galați, instanță căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, iar potrivit alin. (6) al aceluiași articol, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru condamnat va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul condamnat A., în favoarea Curții de Apel Galați, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, azi, 17 iunie 2021.