ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 951/2021

Ședința publică din data de 8 aprilie 2021

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 128 din 25 octombrie 2019 Tribunalul Iași, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis, în limitele trimiterii spre rejudecare, apelul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 11795 din 26.10.2016 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care a schimbat-o în parte, în sensul că:

A admis în parte acțiunea civilă, precizată, formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.A..

A constatat caracterul abuziv al clauzelor contractuale prevăzute de art. 3.1.5 lit. b) din Condițiile Generale, respectiv pct. 10 din Condițiile Speciale, din Contractele de credit de consum nr. x/23.10.2009 și nr. y/09.02.2010, referitoare la comisionul de acordare a creditului și dispune înlăturarea acestora din contracte.

A constatat caracterul abuziv al clauzelor contractuale prevăzute de art. 3.1.5 lit. c) din Condițiile Generale, respectiv pct. 11 din Condițiile Speciale, din Contractele de credit de consum nr. x/23.10.2009 și nr. y/09.02.2010, referitoare la comisionul de administrare de 0,15% și dispune înlăturarea acestora din contracte.

A obligat pârâta să restituie reclamantului suma de 5000 EUR încasată cu titlu de comision de acordare a creditulu, din care 3375 EUR încasată în temeiul contractului nr. x/23.10.2009 și 1625 EUR încasată în temeiul contractului nr. y/09.02.2010.

A obligat pârâta să restituie reclamantului sumele percepute cu titlu de comision de administrare de 0,15%, în perioada dintre încheierea fiecărui contract și data de 02.08.2012, în baza clauzelor declarate abuzive din contractele nr. x/23.10.2009 și nr. y/09.02.2010, precum și dobânda legală la aceste sume începând cu data de 26 aprilie 2016 (data introducerii acțiunii) și până la plata efectivă a sumelor.

A respins în rest cererea de restituire a comisionului de administrare.

A obligat intimata să plătească apelantului suma de 6.000 de RON cu titlu de cheltuieli de judecată în fond și apel.

Împotriva deciziei sus menționate a declarat recurs S.C. B. S.A.. înregistrat pe rolul Curții de Apel Iași.

Prin încheierea de ședință de la 09 septembrie 2020, Curtea de Apel Iași, secția Civilă, în temeiul art. 242 C. proc. civ. a suspendat judecata cauzei, întrucât recurenta nu și-a îndeplinit obligația stabilită de instanța de judecată, de a indica cuantumul comisionului de administrare, în vederea stabilirii cuantumului taxei judiciare de timbru.

Împotriva încheierii de ședință de la 09 septembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția Civilă, a declarat recurs A..

Motivele de casare

Prin memoriul de recurs, recurentul a susținut că în mod greșit Curtea de Apel Iași a dispus suspendarea prezentei cauze, sancțiunea care ar fi trebuit să intervină fiind anularea recursului pentru lipsa complinirii neregularităților cererii de recurs.

Astfel, obligația de a indica cuantumul comisionului de administrare pentru a stabilit cuantumul taxei judiciare de timbru a fost pusă în vedere recurentei la data de 19.02.2020.

La primul termen de judecată, Curtea de apel a dispus în mod eronat suspendarea cauzei, sancțiunea care trebuia să intervină era anularea recursului formulat de recurentă.

Pentru aceste motive solicită admiterea recursului, repunerea cauzei pe rol și anularea recursului formulat de recurentă.

Prin încheierea din 06 noiembrie 2020, Curtea de Apel Iași, secția Civilă a admis cererea formulată de recurenta B. S.A. și a dispus repunerea cauzei pe rol, constatând că recurenta și-a îndeplinit obligațiile dispuse de instanță și nu mai subzistă motivul suspendării.

Având în vedere că pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție se află înregistrat recursul formulat de intimatul A. împotriva încheierii de suspendare, instanța a acordat termen de judecată la 15 ianuarie 2021, în vedere soluționării acestui recurs.

Prin întâmpinarea depusă, la 13 noiembrie 2020, intimata B. S.A. a solicitat pe cale de excepție anularea recursului, conform art. 489 alin. (2) C. proc. civ., față de lipsa motivelor de nelegalitate, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu consecința menținerii încheierii atacate ca fiind legală și temeinică.

Înalta Curte, a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., acesta fiind comunicat părților la 28.01.2021.

Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția lipsei de interes a recursului promovat de către recurentul A., asupra căreia, în temeiul art. 248 alin. (1), raportat la art. 32, art. 33 C. proc. civ., reține următoarele:

Recursul are ca obiect încheierea de ședință din 09 septembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția Civilă, prin care instanța de recurs a suspendat judecarea cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 242 C. proc. civ.

Potrivit art. 414 alin. (1) C. proc. civ., asupra suspendării judecării procesului, instanța se va pronunța prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat, la instanța ierarhic superioară.

Potrivit art. 414 alin. (2) C. proc. civ., recursul se poate declara cât timp durează suspendarea cursului judecării procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea cât și împotriva încheierii prin care s-a dispus respingerea cererii de repunere pe rol a procesului.

Se mai rețin dispozițiile art. 32 C. proc. civ., cu privire la condiția justificării unui interes pentru exercitarea acțiunii civile, precum și cele ale at. 33 C. proc. civ., cu privire la condiția pe care trebuie să o îndeplinească interesul de a fi actual.

Raportând aceste dispoziții la situația de fapt dedusă judecății, se reține că față de împrejurarea că prin încheierea de la 06 noiembrie 2020, Curtea de Apel Iași a dispus repunerea pe rol a recursului declarat de S.C. B. S.A., constatând că nu mai subzistă cauzele care au dus la suspendarea judecății, calea de atac exercitată în cauză de către intimat, împotriva încheierii de suspendare nu mai îndeplinește condițiile cerute de art. 32 și art. 33 C. proc. civ., privind justificarea unui interes.

Interesul soluționării căii de atac a recursului declarat împotriva încheierii de suspendare subzistă pe perioada în care pricina este suspendată, până la reluarea judecății, care poate fi dispusă la solicitarea părții, dacă obligațiile la care se referă art. 242 alin. (1) C. proc. civ. au fost îndeplinite.

În cauza de față, recurenta S.C. B. S.A. a solicitat repunerea cauzei pe rol și continuarea judecății, depunând la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru pusă în vedere de instanță, situație în care, Înalta Curte constată că recursul este rămas lipsit de interes, fiind incidente dispozițiile privind anularea acestuia.

În aceste condiții, Înalta Curte constată că interesul promovării prezentului recurs nu îndeplinește cerința de a fi actual, astfel încât recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 09.09.2020 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția Civilă, va fi respins ca rămas fără interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 09 septembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția Civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă S.C. B. S.A. ca rămas fără interes.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 aprilie 2021.