ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 784/2021
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 784/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 30 martie 2021
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 8 mai 2015 pe rolul Tribunalului Cluj, secția Civilă, sub nr. x/2015, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B. S.A.:
să se constate caracterul abuziv și nulitatea absolută, respectiv să se dispună înlăturarea clauzelor inserate în contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 2743/04.09.2007 și în "Condițiile generale de creditare" (Anexa la contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 2743/04.09.2007), la art. 5, art. 6, art. 7, art. 8 lit. b), art. 9 lit. b)-e) și art. 13, respectiv la art. 2, pct. 2.10.a, art. 2, pct. 2.11.a alin. (1), art. 2, pct. 2.11.a alin. (3), art. 3, pct. 3.3., art. 3, pct. 3.7. alin. (1), (3) și (4), art. 3, pct. 3.8. și art. 3, pct. 3.9. din "Condițiile generale de creditare".
obligarea pârâtei la restituirea sumelor încasate în temeiul clauzelor constatate a fi abuzive și declarate ca fiind lovite de nulitate absolută, în raport de solicitările formulate la punctul 1 sau, în subsidiar, compensarea acestor sume cu cele datorate de reclamant, după recalcularea ratelor scadente, cu raportare la dispozițiile instanței cu privire la înlăturarea clauzelor abuzive;
ca urmare a constatării nulității absolute a clauzelor precizate la petitul 1 și în vederea asigurării conformității contractului de credit bancar nr. 2743/04.09.2007, să fie obligată pârâta să respecte dispozițiile contractuale, potrivit cărora după 12 luni de la semnarea contractului, dobânda curentă este formată din marja fixă a băncii stabilită prin contract de 1,5% + indicele Euribor 6M;
obligarea pârâtei la emiterea graficului de rambursare - anexă la contractul de creditare nr. x/04.09.2007 - care să cuprindă ratele scadente recalculate în urma constatării nulității clauzelor și a modificării dobânzii aplicate după primul an de dobândă fixă;
obligarea pârâtei la plata dobânzii legale (conform O.G. nr. 9/2000 în perioada de aplicare), respectiv a dobânzii legale remuneratorii (conform O.G. nr. 13/2011), de la data perceperii nelegale a fiecărei sume și până la data restituirii efective;
obligarea pârâtei la actualizarea soldului ca urmare a înlăturării din conținutul contractului a clauzelor declarate abuzive, respectiv ca urmare a recalculării dobânzilor;
obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea litigiului;
Tribunalul Cluj, secția Civilă, prin sentința civilă nr. 505/2015 din 25 septembrie 2015, a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. și pe pârâta B., în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.
Prin sentința civilă nr. 1266/2016 din 9 februarie 2016, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, în dosarul nr. x/2015, s-a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Cluj-Napoca, invocată de părți, competența de soluționare a cererii formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. S.A. fiind declinată în favoarea Tribunalului Specializat Cluj.
La termenul de judecată din 9 iunie 2016 Tribunalul Specializat Cluj a unit cu fondul excepția lipsei calității de consumator și a inadmisibilității cererii formulate de reclamant, apreciind că sunt apărări de fond asupra cărora se va pronunța odată cu soluționarea cererilor deduse judecății; s-a respins excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtă, prin raportare la faptul că nu este întrunită tripla identitate impusă de dispozițiile art. 430 C. proc. civ. s-a prorogat pronunțarea asupra excepției lipsei de interes în ceea ce privește solicitarea de constatare ca fiind abuzive clauzele inserate în convenția părților la art. 3.3, art. 3.7 și art. 3.8., precum și asupra excepției lipsei de obiect cu privire la comisionul de risc și, implicit, asupra excepției prescripției dreptului reclamantului de a cere restituirea pretențiilor financiare rezultate în urma solicitării adresate instanței de a se constata nulitatea clauzelor apreciate ca abuzive; a stabilit în sarcina pârâtei obligația de a face dovada notificării pretinsei denunțări unilaterale a contractului către reclamant; a apreciat ca fiind utile soluționării cauzei cererile în probațiune formulate de cele două părți, respectiv solicitarea reclamantului de a se încuviința interogatoriul pârâtei și solicitarea pârâtei de a se încuviința proba cu interogatoriul reclamantului; a încuviințat interogatoriul propus de reclamant și a cenzurat întrebările formulate de către acesta.
Prin sentința civilă nr. 2102/2016 din 20 octombrie 2016, pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj, în dosarul nr. x/2015, s-a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune al reclamantului,invocată de către pârâtă; s-a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. S.A., având ca obiect constatare nulitate; s-a constatat caracterul abuziv al clauzelor stipulate în contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 2743/04.09.2007 la art. 5 (clauza ce privește stabilirea dobânzii variabile în funcție de dobânda de referință variabilă care se afișează la sediile B.), art. 9 lit. b) referitor la comisionul de acordare credit, art. 9 lit. c) referitor la comisionul de administrare, precum și a clauzelor prevăzute la art. 2.10.a, art. 3.7 și art. 3.9 din Condițiile generale de creditare; pârâta a fost obligată la restituirea în favoarea reclamantului a sumelor încasate în baza clauzelor constatate a fi abuzive, reprezentândcomision de acordare, comision de administrare și dobânda încasată începând cu a 13-a lună a contractului, peste cuantumul de 7,4% pe an, precum și la plata dobânzii legale aferente sumelor supuse restituirii, începând cu data încasării acestora până la data plății efective; s-au respins restul pretențiilor formulate de reclamant; s-a respins cererea formulată de reclamant având ca obiect obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei sentințe și a încheierii de ședință din 9 iunie 2016 a declarat apel B. S.A., solicitând admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței și a încheierii apelate, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale active și a calității de consumator a intimatului-reclamant, precum și în sensul respingerii în întregime a acțiunii introductive, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
Prin decizia civilă nr. 570/2017 din 10 octombrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2015, s-a respins apelul declarat de apelanta B. S.A. împotriva sentinței civile nr. 2102 din 20 octombrie 2016 și a încheierii de ședință din 9 iunie 2016, ambele pronunțate de Tribunalului Specializat Cluj, în dosarul nr. x/2015, care au fost păstrate în întregime; apelanta a fost obligată să plătească intimatului-reclamant A. suma de 3.570 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Recurenta-pârâtă B. S.A. a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 570/2017 din 10 octombrie 2017, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă la data de 11 ianuarie 2018.
A solicitat admiterea recursului, casarea în totalitate a hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre o nouă judecată instanței de apel, apreciind că sunt incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 din C. proc. civ.
Prin întâmpinarea formulată în cauză intimatul-reclamant A. a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Conform art. 493 alin. (2) - (4) C. proc. civ., în forma în vigoare la dată începerii procesului, deci, anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018, a fost întocmit un raport asupra admisibilității în principiu a recursului, raport care, după analiza acestuia în completul de filtru, a fost comunicat părților, cu mențiunea că acestea pot depune punct de vedere la raport în termen de 10 zile de la comunicare.
Părțile au depus la dosar puncte de vedere la raport.
Prin încheierea din 21 noiembrie 2018 s-a suspendat judecata recursului declarat de recurenta-pârâtă B. S.A., în temeiul art. 520 alin. (4) C. proc. civ., până la soluționarea dosarului nr. x/2018, aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă.
La termenul de judecată din 2 aprilie 2019 s-a repus cauza pe rol și s-a admis, în principiu, recursul declarat de recurenta-pârâtă B. S.A. împotriva deciziei civile nr. 570/2017 din 10 octombrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, stabilindu-se termen de judecată pentru soluționarea pe fond a căii de atac la data de 17 septembrie 2019.
Prin încheierea din 17 septembrie 2019 judecata recursului declarat de pârâta B. S.A. a fost suspendată, în temeiul dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., până la soluționarea cauzelor C-269/19 și C-621/17, aflate pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene.
La data de 4 noiembrie 2020 intimatul-reclamant A. a transmis, prin e-mail, o cerere de repunere pe rol a cauzei, în cuprinsul căreia a menționat faptul că înțelege să renunțe la însuși dreptul pretins în dosarul nr. x/2015 al Tribunalului Cluj, în conformitate cu dispozițiile art. 409 coroborate cu cele ale art. 408 din C. proc. civ., recurenta-pârâtă fiind de acord cu această renunțare.
Intimatul-reclamant a depus la data de 6 noiembrie 2020, în original, declarația autentificată sub nr. x din 4 noiembrie 2020 de către C., din care rezultă că renunță expres, definitiv, necondiționat și irevocabil la punerea în executare a sentinței civile nr. 2102/2016, pronunțate în dosarul nr. x/2015 al Tribunalului Specializat Cluj și a deciziei civile nr. 570/2017, pronunțate în dosarul nr. x/2015 al Curții de Apel Cluj. În cuprinsul acestei declarații, se menționează, de asemenea, faptul că odată cu repunerea pe rol a dosarului nr. x/2015 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 409 coroborate cu cele ale art. 408 din C. proc. civ., reclamantul înțelege să renunțe, în mod expres, la dreptul pretins în dosarul nr. x/2015 al Tribunalului Specializat Cluj.
Examinând cererea de renunțare la însuși dreptul pretins, formulată de reclamantul A., Înalta Curte reține următoarele:
Art. 408 din C. proc. civ. prevede că:
"(1) Reclamantul poate, în tot cursul procesului, să renunțe la însuși dreptul pretins, dacă poate dispune de acesta, fără a fi necesar acordul pârâtului.
(2) În caz de renunțare la dreptul pretins, instanța pronunță o hotărâre prin care va respinge cererea în fond, dispunând și asupra cheltuielilor de judecată.
(3) Renunțarea se poate face atât verbal în ședință, consemnându-se în încheiere, cât și prin înscris autentic".
Potrivit dispozițiilor art. 409 alin. (2) din același cod "când renunțarea este făcută în căile extraordinare de atac, vor fi anulate hotărârile pronunțate în cauză, dispozițiile art. 408 aplicându-se în mod corespunzător".
Manifestarea de voință a reclamantului, în sensul de a renunța la însuși dreptul pretins prin cererea de chemare în judecată, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al acestuia care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității prevăzut de art. 9 din C. proc. civ.
În speță, reclamantul A. a renunțat, în mod expres, la dreptul pretins prin cererea de chemare în judecată ce formează obiectul dosarului nr. x/2015 al Tribunalului Specializat Cluj, aflat în stadiul procesual al recursului, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, astfel cum rezultă din cuprinsul declarației autentificate sub nr. x din 4 noiembrie 2020 de C. .
Față de cele arătate, Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâta B. S.A. împotriva deciziei civile nr. 570/2017 din 10 octombrie 2017, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, va anula decizia recurată și sentința civilă nr. 2102/2016 din 20 octombrie 2016, pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj, în dosarul nr. x/2015 și va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. S.A.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de renunțarea reclamantului A. la însuși dreptul pretins.
Admite recursul declarat de pârâta B. S.A. împotriva deciziei civile nr. 570/2017 din 10 octombrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă.
Anulează decizia civilă nr. 570/2017 din 10 octombrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă și sentința civilă nr. 2102/2016 din 20 octombrie 2016, pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj, în dosarul nr. x/2015.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. S.A.
Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 martie 2021.