ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 672/2021

Ședința publică din data de 18 martie 2021

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 265 R din 13 iulie 2020, Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2018, a respins recursul declarat de recurenta COMPANIA LOCALĂ DE TERMOFICARE COLTERM S.A. împotriva deciziei civile nr. 930/14.10.2019, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr. x/2018 în contradictoriu cu intimata A. S.R.L.

Împotriva acestei decizii COMPANIA LOCALĂ DE TERMOFICARE COLTERM S.A. a formulat cerere de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă prin decizia civilă nr. 394/R din 13 octombrie 2020 a admis excepția de necompetență a Curții de Apel Timișoara și a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire formulată de revizuenta Compania Locală de Termoficare "COLTERM" S.A. Timișoara în contradictoriu cu intimata-pârâtă A. S.R.L., împotriva deciziei civile nr. 265/13.07.2020 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. x/2018, având ca obiect pretenții, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă sub nr. x/2020.

În susținerea punctului 8 al art. 509 C. proc. civ. revizuenta, în esență, invocă încălcarea autorității de lucru judecat întemeiată pe hotărâri definitive pronunțate în cauze identice, menționând în acest sens hotărârea supusă prezentei căi de atac și decizia civilă nr. 757/R din 4 noiembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. x/2018.

În sprijinul susținerii autorității de lucru judecat, revizuenta susține că în ambele dosare a avut calitatea de reclamantă și cele două recursuri au fost întemeiate pe dispozițiile art. 1349 C. civ. privind răspunderea civilă delictuală, având așadar același temei juridic, întrucât între reclamantă și pârâți nu au fost încheiate convenții de facturare individuală a consumurilor de energie termică pentru perioada solicitată în cererea de chemare în judecată.

După prezentarea soluției și a considerentelor din decizia nr. 757/R pronunțată în dosarul nr. x/2018, precum și a deciziei supuse revizuirii, revizuenta a susținut că instanța nesocotind efectul pozitiv al autorității de lucru judecat și legătura cu lucru judecat anterior, în condițiile în care ambele dosare au aceeași cauză și același obiect.

În opinia revizuentei instanța de recurs este într-o contradicție totală atunci când motivează considerentele deciziilor menționate, întrucât obiectul și cauza dosarelor indicate, sunt identice.

Totodată, revizuenta susține că ambii intimați pârâți fac parte din categoria agenților economici, care, în calitate de consumatori, au beneficiat de energia termică furnizată de societatea reclamantă, în aproximativ aceeași perioadă, plătind tariful necorespunzător categoriei din care fac parte, cauzând societății un prejudiciu, iar reclamanta și-a întemeiat respectivele acțiuni în baza prevederilor articolului 1349 din C. civ. privind răspunderea civilă delictuală.

Revizuenta consideră că, separat de faptul că autoritatea de lucru judecat este prevăzută în mod expres ca atașându-se și considerentelor hotărârii, trebuie observat și subliniat că ea nu vizează doar considerentele decisive, adică acelea care susțin și explicitează dispozitivul, ci și considerentele care au dezlegat o chestiune litigioasă dedusă judecății în mod incidental, a cărei rezolvare nu se va regăsi așadar, în dispozitivul hotărârii.

Revizuenta susține că în prezenta cerere face referire la aspectul pozitiv al autorității de lucru judecat, care este consacrat de art. 431 alin. (2) C. proc. civ., de acesta beneficiind oricare dintre părțile litigante, în sensul că fiecare dintre ele are posibilitatea de a opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă, însă, acest beneficiu aparține doar acelor părți cărora li s-a recunoscut dreptul prin hotărârea care se bucură de autoritate de lucru judecat, fiind vorba de drepturi câștigate.

Mai mult decât atât, susține revizuenta, în privința efectului pozitiv, adică a aceluia care valorifică aspecte dezlegate anterior de instanță, care doar au legătură cu ceea ce se deduce ulterior judecății, fără să presupună identitatea de acțiune (obiect, cauză, părți), acesta își găsește reglementare prin dispozițiile art. 431 alin. (2) C. proc. civ., ceea ce înseamnă că nu trebuie să fie întrunită tripla identitate de elemente între cele două procese,cum se întâmplă în cazul excepției autorității de lucru judecat, ci trebuie să existe doar o legătură cu lucrul judecat anterior, care să se impună noii judecăți, în sensul de a nu se nesocoti ceea ce o instanță a statuat deja jurisdicțional.

Pentru aceste motive revizuenta a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei supuse revizuirii și rejudecând cauza în fond, admiterea recursului formulat de reclamanta Compania Locală de Termoficare Colterm S.A. împotriva deciziei civile nr. 930 din 14.10.2019 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr. x/2018 în contradictoriu cu intimata A. S.R.L.

Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata A. S.R.L. a solicitat respingerea cererii de revizuire ca neîntemeiată.

Înalta Curte examinând decizia civilă nr. 265 R din 13 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2018, din perspectiva dispozițiilor art. 509 pct. 8 C. proc. civ., va respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta COMPANIA LOCALĂ DE TERMOFICARE COLTERM S.A. pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocate de revizuentă, revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută daca există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Autoritatea de lucru judecat cunoaște două manifestări: prima corespunde unui efect negativ, de natură să oprească o a doua judecată și presupune tripla identitate de părți, obiect și cauză; cea de-a doua operează când efectul hotărârii se manifestă pozitiv și relevă modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a mai fi contrazisă.

În acest ultim caz, chestiunile deja dezlegate se impun într-un al doilea proces care are legătură cu litigiul anterior și, în cazul efectului pozitiv, instanța nu mai trebuie să identifice cele trei elemente comune, ci doar dezlegarea dată unei situații juridice.

În forma anterioară modificărilor aduse C. proc. civ. prin Legea nr. 310/2018, analiza soluțiilor pe care instanța de revizuire le putea adopta, astfel cum au fost prezentate mai sus, a impus concluzia că numai efectul negativ al autorității de lucru judecat putea fi valorificat, ca motiv de revizuire.

Aceasta pentru că, în măsura identificării triplei identități de părți, obiect și cauză între litigii, este justificată anularea ultimei hotărâri (care încalcă autoritatea de lucru judecat a celei dintâi), căci legea nu recunoaște posibilitatea ca același litigiu să fie soluționat de două ori.

Efectul pozitiv poate fi invocat, ca temei al revizuirii, numai în procesele pornite după intrarea în vigoare a Legii nr. 310/2018, respectiv 21 decembrie 2018, ceea ce nu este cazul, în speță, deoarece procesul de față a început la 2 noiembrie 2018.

Înalta Curte constată că noua formă a C. proc. civ., prin care art. 513 alin. (4) a fost completat, oferind instanței de revizuire posibilitatea de a "trimite cauza spre rejudecare atunci când s-a încălcat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat", nu este aplicabilă în cauză.

Așadar, în speță, revizuenta poate invoca doar autoritatea de lucru judecat, în manifestarea efectului ei negativ și, astfel, trebuie verificată existența triplei identități evocată mai sus, de părți, obiect și cauză și în aceste limite se va realiza controlul judiciar.

Pentru a invoca motivul de revizuire prevăzut de dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. referitor la hotărâri potrivnice, trebuiesc îndeplinite cumulativ mai multe condiții și anume: să fie vorba de hotărâri potrivnice, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei față de reglementarea înscrisă și art. 509 alin. (2) C. proc. civ., hotărârile să fie pronunțate în aceiași pricină, deci să fi existat tripla identitate de elemente: același părți, același obiect și aceeași cauză, hotărârile să fie pronunțate în dosare diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității lucrului judecat, ori dacă a fost invocată să nu se fi discutat excepția; să se ceara anularea celei de a doua hotărâri, care s-a pronunțat cu încălcarea autorității de lucru judecat.

Așadar, în cazul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., instanța de revizuire nu are competența de a examina pe fond temeinicia hotărârii atacate, ci doar îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de dispozițiile legale menționate, respectiv dacă prin ultima hotărâre a fost încălcată autoritatea lucrului judecat reieșită dintr-o hotărâre anterioară și dacă constată această situație procedează la anularea ultimei hotărâri.

În speță, aceste condiții nu sunt însă îndeplinite, neputându-se reține că prin decizia civilă nr. 265 R din 13 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2018, a fost încălcată autoritatea lucrului judecat față de decizia civilă decizia civilă nr. 757/R din 4 noiembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. x/2018, respectiv existența contrarietății de hotărâri în sensul că același litigiu a fost soluționat de două ori, deoarece între cele două cauze lipsește identitatea de părți.

Astfel, se constată că deși în ambele dosare reclamantă este COMPANIA LOCALĂ DE TERMOFICARE COLTERM S.A., în dosarul nr. x/2018 în care s-a pronunțat civilă nr. 265 R din 13 iulie 2020 pârâtă este A. S.R.L., iar în dosarul nr. x/2018 soluționat prin decizia civilă nr. 757/R din 4 noiembrie 2019, pârâta a fost B. S.R.L.

În consecință, în speță, se constată neîndeplinirea cerinței identității de părți situație în care în ipoteza neîndeplinirii cumulative a celor trei condiții, motivul invocat nu poate conduce la incidența contrarietății între hotărârile indicate.

Susținerea revizuentei referitoare la faptul că ambii intimați pârâți din dosarele menționate fac parte din categoria agenților economici care au beneficiat de energia termică furnizată de societatea reclamantă, în aproximativ aceeași perioadă, nu are relevanță în cauză întrucât pentru a fi îndeplinită condiția de admisibilitate a autorității de lucru judecat este imperios necesar ca părțile să fie identice în dosarele în care se invocă puterea de lucru judecat, ceea ce nu este cazul în speță.

În realitate, revizuenta este nemulțumită de practica judiciară neunitară de la nivelul instanțelor naționale, aspect care nu poate fi rezolvat pe calea revizuirii.

Constatând că nu este îndeplinită una dintre condițiile de admisibilitate a cererii de revizuire întemeiată pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta COMPANIA LOCALĂ DE TERMOFICARE COLTERM S.A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta COMPANIA LOCALĂ DE TERMOFICARE COLTERM S.A. împotriva deciziei civile nr. 265 R din 13 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2018.

Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, la Completul de 5 Judecători.

Recursul se va depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 martie 2021.