ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2897/2021

Ședința publică din data de 13 mai 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea adresată Tribunalului Botoșani la data de 8 mai 2018, înregistrată sub nr. x/2018, reclamantul A. a formulat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, contestație împotriva Raportului de evaluare nr. x/19.04.2018, solicitând anularea acestuia.

Prin sentința nr. 583 din 28 septembrie 2018, Tribunalul Botoșani a admis excepția de necompetență materială privind acțiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate București și a declinat cauza în favoarea Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal.

Cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel Suceava la data de 8 octombrie 2018, sub același număr.

Prin sentința civilă nr. 125 din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal s-a respins acțiunea în contencios administrativ având ca obiect "conflict de interese/incompatibilitate" formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, ca nefondată.

Împotriva sentinței menționate la pct. 2 a formulat recurs reclamantul solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și admiterea acțiunii, în sensul anulării Raportului de evaluare nr. x/19.04.2018.

A arătat recurentul reclamant că este întemeiat motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., instanța de fond aplicând în mod greșit dispozițiile art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003.

Calitatea de președinte și administrator era una onorifică la nivelul B., neavând niciun folos material din deținerea acestor funcții.

Contractele avute în vedere de autoritatea pârâtă nu poartă semnătura recurentului, nici ca persoană fizică și nici în calitate de reprezentat al cooperativei.

Astfel, a susținut că prevederile reținute nu acoperă situația în care societatea comercială din care face parte consilierul local încheie contracte comerciale în condițiile în care acestea nu poartă semnătura recurentului.

Intimata - pârâtă Agenția Națională de Integritate a depus la dosar concluzii scrise prin care a solicitat menținerea soluției primei instanțe.

Prin notele de ședință depuse pentru termenul din data de 13 mai 2021 recurentul reclamant a invocat incidența prevederilor art. 25 alin. (5) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, arătând că mandatul în care a fost constatată starea de incompatibilitate a încetat, iar starea de incompatibilitate reținută în Raport viza funcția de consilier local din perioada mandatului 2012 - 2016.

In aceste condiții a precizat că în cauză a operat prescripția răspunderii disciplinare, cu consecința imposibilității de a se mai aplica vreo sancțiune.

Sancțiunea interdicției de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor Legii nr. 176/2010 pe o perioadă de 3 ani nu mai poate fi aplicată având în vedere nu i-a fost aplicată sancțiunea încetării de drept a mandatului 2012 - 2016.

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamant este nefondat, pentru următoarele considerente:

Cu titlu preliminar, în ceea ce privește excepția prescripției pentru fapta reținută prin raportul de evaluare, Înalta Curte constată că excepția în discuție a fost invocată de recurentul-reclamant direct în calea de atac a recursului și cu depășirea termenului de motivare a recursului, nefăcând obiectul analizei primei instanțe, motiv pentru care acest nou motiv de nelegalitate al raportului de evaluare nu va fi avut în vedere la soluționarea prezentului recurs.

În ceea ce privește fondul recursului, Înalta Curte constată că prima instanță a reținut corect situația de fapt și a realizat o încadrare juridică adecvată, criticile referitoare la faptul că hotărârea atacată a fost dată cu interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 90 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, fiind nefondate.

Prin Raportul de evaluare nr. x/19.04.2018 întocmit de Agenția Națională de Integritate, s-a constat că în exercitarea mandatului 2012- 2016 de consilier legal în cadrul consiliului local al com. Hilișeu-Horia, jud. Botoșani, petentul A. a încălcat dispozițiile art. 90 alin. (1) și alin. (2) din Lg. nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

În motivarea raportului de evaluare contestat s-a reținut încălcarea legislației privind regimul juridic al incompatibilităților prin raportare la împrejurarea că în perioada exercitării de către petent a mandatului de consilier local 2012-2016 B., în cadrul căreia persoana evaluată deținea la acea dată calitatea de membru cooperator și funcțiile de președinte și administrator, iar soția calitatea de membru cooperator, a încheiat în perioada 01.07.2012- 31.12.2013 contracte de furnizare produse/servicii cu Primăria Com. Hilișeu- Horia și Școala Gimnazială nr. 1 Hilișeu - Horia (achiziții directe de bunuri și servicii pe baza de facturi) în valoare de 73.094,8lei.

Potrivit dispozițiilor art. 90 din Legea nr. 161/2003 "(1)Consilierii locali și consilierii județeni care au funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor ori alte funcții de conducere, precum și calitatea de acționar sau asociat la societățile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unități administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritățile administrației publice locale din care fac parte, cu instituțiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau județean respectiv ori cu societățile comerciale înființate de consiliile locale sau consiliile județene respective.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică și în cazul în care funcțiile sau calitățile respective sunt deținute de soțul sau rudele de gradul I ale alesului local."

Observă instanța de control judiciar că prin motivele de recurs, circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurentul reclamant reiterează aceleași motive de nelegalitate invocate în fața primei instanțe și analizate în hotărârea atacată, respectiv împrejurarea că funcția de președinte și administrator în cadrul societății era una onorifică în baza căreia nu beneficia de vreun folos material, precum și împrejurarea că nu a semnat contractele de achiziție reținute în raportul de evaluare.

Reține instanța că incompatibilitatea consilierilor locali și județeni care au funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor ori alte funcții de conducere, precum și calitatea de acționar sau asociat la societățile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unități administrativ-teritoriale de a încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritățile administrației publice locale din care fac parte, cu instituțiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau județean respectiv ori cu societățile comerciale înființate de consiliile locale sau consiliile județene respective a fost instituită de legiuitor ținând cont de necesitatea prevenirii conflictelor de interese ale aleșilor locali.

Prevederile de lege dau expresie principiilor care stau la baza acestei preveniri, și anume: imparțialitatea, integritatea, transparența deciziei și supremația interesului public, astfel cum rezultă din prevederile art. 71 din Legea nr. 161/2003.

Textul citat consacră în termeni imperativi, de strictă aplicare și interpretare, o stare de incompatibilitate a consilierului local, care există în orice situație în care societatea la care acesta este președinte sau administrator furnizează bunuri sau prestează servicii către o societate înființată de consiliul local din care acesta face parte, având astfel anumite beneficii materiale. Dispozițiile legale nu condiționează subzistența stării de incompatibilitate de obținerea unor foloase materiale de către consilier și nici de semnarea contractului în persoană, relevantă fiind împrejurarea că dubla calitate de consilier local și cea de președinte al unei societăți cu capital privat este de natură să denatureze exprimarea liberă a voinței părților contractante la momentul perfectării contractului.

În raport de aceste aspecte, Înalta Curte apreciază că soluția pronunțată de instanța de fond este rezultatul unui raționament juridic corect, judicios argumentat și bazat pe probele existente la dosar.

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinței prin prisma dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 125 din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 mai 2021.