ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 622/2021
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 622/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 16 martie 2021
Deliberând asupra recursului, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vrancea-Sectia a II-a Civila si de contencios administrativ Fiscal, sub număr de dosar x/2013, contestatorul A. a formulat, în contradictoriu cu creditorii DGRFP Galați-AJFP Vrancea, B. și C., contestație la tabelul definitiv al creanțelor privind debitoarea S.C. D. S.R.L. Focșani.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2006.
Prin sentința civilă nr. 385/2017 din 12 decembrie 2017 pronunțată de Tribunalul Vrancea, secția a II-a civilă și de contencios administrativ Fiscal, în dosarul nr. x/2013, au fost respinse ca neîntemeiate excepțiile inadmisibilității, tardivității și autorității de lucru judecat invocate de creditoarea DGRFP Galați-AJFP Vrancea. Prin aceeași sentință a fost respinsă ca neîntemeiată contestația la tabelul definitiv al creanțelor debitoarei S.C. D. S.R.L. Focșani, formulată de A., în ce privește creanțele creditorilor DGRFP Galați-AJFP Vrancea, B. și C., cadrul derulării procedurii insolvenței privind debitorea S.C. D. S.R.L. Focșani.
Contestatorul A. a declarat apel împotriva sentinței civile nr. 385 din 12 decembrie 2017 pronunțată de Tribunalul Vrancea, secția a II-a civilă și de contencios administrativ Fiscal, în dosarul nr. x/2013.
În cursul soluționării apelului, contestatorul A. a formulat cereri de recuzare a completului de judecată învestit cu soluționarea apelului, complet compus din judecătorii E. și F..
În drept, a invocat dispozițiile art. 42 alin. (1) pct. 1 și pct. 13 C. proc. civ. și art. 44 C. proc. civ.
Prin încheierea din 14 noiembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2013, au fost respinse ca nefondate cererile de recuzare formulate de A. împotriva doamnei judecător F. și domnului judecător E..
La data de 22 noiembrie 2018 împotriva încheierii din 14 noiembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2013, petentul A. a declarat recurs.
Fără a-și încadra criticile în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., recurentul A. susține, în esență, că domnul judecător E. s-a pronunțat în dosarele nr. x/2013, a2, a3, a4, a6, a7, iar doamna judecător F. s-a pronunțat în dosarele x/2013, a7. De asemenea, arată că soluțiile pronunțate în dosarele enumerate au strânsă legătură între ele și au influență asupra celorlalte dosare constituite în dosarul x/2013, precum și în cauza de față, 4849/91/2013/a5.
În drept, au fost invocate art. 42 alin. (1) pct. 1 și pct. 13, art. 44 C. proc. civ.
Intimații nu au formulat întâmpinare.
Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.
Prin încheierea din 11 februarie 2020, Înalta Curte a dispus comunicarea raportului întocmit în cauză cu mențiunea că părțile pot depune punct de vedere în termen de 10 zile de la comunicare.
La 9 martie 2020, recurentul a depus punct de vedere le raport, prin care a susținut că in cauză sunt incidente dispozițiile art. 53 alin. (1) C. proc. civ., ipoteza a doua, când in cazul unei hotărâri care este definitivă, încheierea de respingere a cererii de recuzare poate fi atacata cu recurs în 5 zile de la comunicarea încheierii, nu a hotărârii pronunțate pe fondul cauzei.
În concluzie, recurentul a susținut ca recursul este legal declarat in termenul de 5 zile de la comunicarea încheierii.
Prin încheierea din 26 mai 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis în principiu recursul și a stabilit termen de judecată la 7 iulie 2020, când a fost suspendată judecata recursului, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
La termenul din 16 martie 2021, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 415 C. proc. civ., a repus cauza pe rol și a reținut recursul în pronunțare.
Examinând cererea de recurs formulată de către recurentul A., Înalta Curte reține următoarele:
Potrivit art. 53 alin. (1) C. proc. civ.:
"încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părți, odată cu hotărârea prin care s-a soluționat cauza. Când aceasta din urmă hotărâre este definitivă încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri".
În cauză, această din urmă hotărâre la care face referire textul legal enunțat este o hotărâre definitivă, dat fiind faptul că litigiul privește materia insolvenței, iar potrivit dispozițiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, curtea de apel va fi instanța de apel pentru hotărârile pronunțate de judecătorul-sindic, iar potrivit tezei a doua a aceluiași articol hotărârile curții de apel sunt definitive.
Totodată, conform art. 12 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, astfel cum a fost modificat prin punctul 3 din Legea nr. 76/2012:
"Hotărârile judecătorului-sindic sunt executorii și pot fi atacate, separat, numai cu apel".
Prin urmare, în raport cu art. 53 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., încheierea din 14 noiembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2013 poate fi atacată cu recurs, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii din apel.
Se constată că la data promovării recursului declarat împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de recuzare din 14 noiembrie 2018, cauza nu era soluționată.
Prin încheierea din 15 mai 2019 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2013, a fost suspendată judecata apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 385 din 12 decembrie 2017 pronunțată de Tribunalul Vrancea, secția a II-a civilă și de contencios administrativ Fiscal, până la soluționarea dosarului nr. x/2013 aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă.
Așadar, în condițiile în care art. 53 alin. (1) C. proc. civ. stipulează expres că încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată cu recurs, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii definitive, recursul dedus judecății urmează a fi respins, întrucât nu sunt îndeplinite cerințele impuse de acest text legal, în cauză nefiind pronunțată o hotărâre definitivă.
Având în vedere considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ. va respinge recursul declarat de recurentul A..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 14 noiembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2013.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 martie 2021.